România a ajuns la un acord politic împreună cu Austria și Bulgaria privind extinderea Spațiului Schengen. Este însă doar primul pas, procesul urmând să se deruleze în 2024.
”În data de 23 decembrie 2023, Ministerul Afacerilor Interne a ajuns la un acord politic împreună cu ministerele omologe din Austria şi Bulgaria privind extinderea Spaţiului Schengen cu România şi Bulgaria şi aplicarea acquis-ului comunitar Schengen în România şi Bulgaria la frontierele aeriene şi maritime începând cu luna martie 2024, precum şi discutarea în 2024 a aplicării acestuia la frontierele terestre în strânsă legătură cu măsurile compensatorii privind întărirea controlului la frontiere şi aplicarea Acordului Dublin”, a transmis, miercuri seară, MAI, într-un comunicat de presă.
În plus, comunicatul anunță că pe parcursul zilelor de 26 și 27 decembrie au avut loc discuții pe canale diplomatice. La acestea au participat ministerele de interne și externe, dar au existat și altele, inclusiv la nivelul misiunilor diplomatice acreditate la UE, asupra proiectului de decizie a Consiliului care să încorporeze juridic respectivul acord politic. Aceste discuții vor continua și joi 28 decembrie 2023.
Austria nu mai blochează accesul în Schengen. Momentan, la frontierele aeriene și maritime
Primul semnal a venit de la Ministrul austriac de interne, Gerhard Karner. Acesta a declarat, miercuri dimineaţă, că speră că „Air Schengen” pentru România şi Bulgaria se poate materializa rapid.
Important în acest sens, a subliniat Kerner, este faptul că acum aproape că nu mai există membri Schengen cu drepturi depline. Lucru care se datorează faptului că majoritatea ţărilor au reintrodus controalele la frontierele cu ţările vecine. Prin urmare, el este în favoarea unei prime examinări a aderării României şi Bulgariei doar pe calea aerului, deoarece aici nu există probleme cu migraţia ilegală.
„Acum este rândul Comisiei”, a declarat Karner pentru jurnalul matinal al postului Ö1. „Este vorba despre faptul că avem nevoie de progrese în domeniul protecţiei frontierelor externe ale UE”, a subliniat Karner.
În mod concret, el cere Comisiei o triplare a numărului de poliţişti de frontieră. Ca și alocarea de fonduri pentru infrastructura de protecţie a frontierelor. În special pentru o modernizare tehnică a frontierelor bulgaro-turcă şi româno-sârbă.
În plus, Karner solicită controale întărite la frontierele terestre, precum şi preluarea de către România şi Bulgaria de solicitanţi de azil, în special afgani şi sirieni.
Solicitarea privind menţinerea controalelor la frontiere a fost motivată de Karner printr-o „problemă cu traficanţii”. Din ceva mai mult de 50.000 de solicitanţi de azil în Austria, numai în jur de 150 migranţi au venit prin aeroporturi, a explicat ministrul de interne austriac.
Reacția lui Marcel Ciolacu
„După 13 ani, în sfârşit România va intra în Schengen! Avem acord politic în această privinţă! Din martie anul viitor, românii vor beneficia de avantajele spaţiului Schengen pe cale aeriană şi maritimă. Implicit, Portul Constanţa îşi va creşte exponenţial importanţa. De asemenea, sunt convins că în 2024 vom închide negocierile şi pentru frontiera terestră. La acest proiect naţional s-a muncit extrem de mult. Le mulţumesc tuturor celor implicaţi şi în mod special colegilor mei din acest Guvern care au continuat demersurile chiar dacă anul trecut uşa Schengen părea complet închisă!”, a transmis premierul Ciolacu, într-un mesaj publicat pe Facebook.
Ce a spus președintele PNL, Nicolae Ciucă
Firesc, nu a lipsit nici declarația președintelui PNL, Nicolae Ciucă. Cel care a scos în evidență modul în care partidul pe care-l conduce a tratat acest subiect.
”Admiterea României în Spaţiul Schengen cu frontierele aeriene şi maritime este rodul unei munci care a început imediat după integrarea noastră în Uniunea Europeană. În toţi aceşti ani, de la putere sau din opoziţie, PNL a tratat dosarul României ca o prioritate absolută, fiind vorba despre cel mai important proiect de ţară, după ce am devenit membri ai UE şi NATO”, a scris, miercuri seară, pe Facebook, Nicolae Ciucă.
Preşedintele PNL a precizat că ”cei mai consistenţi şi relevanţi paşi au fost făcuţi în perioada guvernărilor liberale din ultimii ani, când miniştrii Afacerilor Externe, Afacerilor Interne şi Justiţiei au depus toate eforturile pentru cauza României”
Dacian Cioloș vorbește despre vești triumfaliste
În replică, Dacian Cioloș, europarlamentar REPER, a părut circumspect în privința aderării. Și el a folosit pentru a-și exprima opinia pagina de Facebook.
”Da, ar fi o veste bună dacă ar exista cu adevărat un acord cu Austria şi pentru frontierele terestre. Dar există sau sunt doar „speranţele” domnului Ciolacu?
Sper că responsabilii de la Bucureşti au obţinut în negocierile cu Austria o dată concretă pentru intrarea cu frontierele terestre, ceea ce e cu adevărat important şi esenţa Spaţiului Schengen. Mi-aş dori să cred că Marcel Ciolacu şi restul Coaliţiei nu au vândut cea mai importantă parte din ceea ce înseamnă Schengen pentru interesul lor pe termen scurt, un anunţ pe jumătate gol care să-i ajute în alegerile din 2024. Şi, din această cauză, să rămânem cu problema Schengen nerezolvată ani de zile, cum am stat cu MCV-ul de gât”, a scris Dacian Cioloş.
”Dreptul de a circula liber, fără oprelişti, e al nostru în calitate de cetăţeni europeni şi nici Ciolacu, nici altcineva nu ar trebui să ne convingă să ne mulţumim cu resturi.
Dacă asta e tot ce avem, Schengen aerian şi maritim, fără un calendar pentru aderarea deplină, o să rămânem cu controale vamale la graniţă până după 2025, poate şi mai mult: subiectul va fi efectiv scos de pe agenda europeană”, avertizează europarlamentarul REPER.