România, cea mai afectată țară din regiune de prăbușirea economiei germane, potrivit unei analize realizate de Erste Group. În Europa Centrală și de Est, în comparație cu celelalte țări, România are cea mai mare expunere pe Germania și una dintre cele mai reduse expuneri economice pe Statele Unite ale Americii, situație ce s-ar putea concretiza în efecte negative puternice asupra economiei autohtone în anii următori.
România, cea mai afectată țară din regiune. Economia pierde deja viteză
România, cea mai afectată țară din regiunea Europei Centrale și de Est – ECE, unde economiile vor evolua într-o viteză inferioară, în condițiile în care factorii externi de risc s-au acumulat în ultimii ani, se arată într-o analiză realizată recent de grupul bancar austriac Erste.
Erste Group este cel mai mare grup bancar ce operează în regiune, derulând operațiuni în majoritatea țărilor ECE. Statele vizate de această analiză sunt Croația, Cehia, Ungaria, Polonia, Serbia, Slovacia, Slovenia și, nu în ultimul rând, România, unde Erste Group activează prin BCR.
”Dacă un cuvânt s-ar potrivi cel mai bine pentru a descrie situația economică actuală, acela ar fi lentoare”, arată analiza citată.
Riscurile și incertitudinile cresc și împiedică o eventuală redresare economică, în timp ce toată lumea așteaptă să vadă care vor fi măsurile concrete puse în practică de Dobald Trump cu privire la anunțatele taxe vamale.
Analiza Erste apreciază însă că efectele complete al acestor posibile măsuri se vor face pe deplin resimțite în economiile ECE abia în 2026.
Un alt factor major de risc pentru economiile din regiune este reprezentat de problemele cu care se confruntă economia Germaniei, date fiind strânsele legături comerciale cu țările ECE.
România și Cehia vor fi cele mai afectate țări din ECE de expunerea economiilor lor pe cea germană, în timp ce Croația va avea cel mai puțin se suferit.
Ca și în cazul tarifelor lui Donald Trump, efectele negative se vor resimți foarte puternic abia în 2026, estimează Erste.
România, cea mai afectată țară din regiune. Corelație strânsă cu Germania
Trebuie precizat că industria din Germania, principalul factor de creștere economică al țării, se confruntă în 2024 cu probleme serioase.
Comenzile către industria germană se află în 2024 la un nivel atât de scăzut încât este comparabil cu cele din anii 2009 și 2020, ani excepționali, în care producția industrială a fost puternic lovită de marea criză financiară și de pandemia de coronavirus.
Președintele Bundesbank, banca centrală a Germaniei, a cerut recent guvernului de la Berlin să renunțe la regulile foarte dure legate de cheltuielile publice.
Joachim Nagel a avertizat că cea mai mare economie a Europei se confruntă cu o perspectivă ”complicată” și ”slabă” care, în lipsa unui sprijin susținut din partea investițiilor publice, va avea în viitor evoluții în cel mai bun caz în zona stagnării.
Guvernul german trebuie să-și reformeze așa-numita frână a datoriilor, care interzice Berlinului să împrumute mai mult de 0,35% din PIB în orice an fiscal, pentru a aborda riscurile economice pe termen lung cu care se confruntă Germania, susține președintele băncii centrale federale, potrivit Financial Times.
Așa cum Oficiul de Știri a mai scris, există o corelație puternică între evoluția economică din Germania și cea din România, în condițiile în care industria autohtonă este în cea mai mare parte una de subcontractori pentru economia germană.
Prin urmare, legăturile dintre economia germană și cea românească se vor resimți puternic în următorii ani, în sensul frânării avansului anual pe care ar trebui să îl înregistreze o economie precum cea a României.
Expunere redusă pe SUA
În ceea ce privește comerțul cu SUA, Slovacia, Ungaria și Slovenia sunt țările ECE cu cele mai expuse economii, având cel puțin 5% din PIB expunere.
Urmează Cehia și Polonia, în timp ce România se află aproximativ la egalitate cu Croația și Serbia în ceea ce privește ponderea în PIB a exporturilor către SUA, de aproximativ 1%.
Aproape 80% din totalul importurilor americane din Slovacia este reprezentat de vehicule . În Ungaria, vehiculele joacă, de asemenea, un rol mai important în exporturile către SUA, cu o cotă de aproximativ 20%.
Slovenia prezintă o diversificare redusă, deoarece peste 70% din totalul importurilor americane din această țară sunt produse farmaceutice. Sectorul are de asemenea cea mai mare pondere din totalul importurilor americane din țări precum Croația și Ungaria.
În majoritatea țărilor ECE, ponderea mașinilor și echipamentelor electrice în totalul exporturilor în SUA variază de la 15% (Croația, Polonia), la 20% (Cehia, Ungaria) și până la 26% în România.
În România, cea mai mare pondere în exporturile către SUA o au mașinile și echipamentele electrice: 26,8%, urmate de reactoare nucleare, cazane, utilaje și aparate mecanice: 15,9%, cauciuc și articole din cauciuc: 7,6%, articole din fier și oțel: 7,1%, fier și oțel: 5,9%, altele: 36,7%.
Serbia, performera ECE
Avansul economiilor din regiune ar trebui să se accelereze ușor în 2025, în ciuda condițiilor externe neprielnice.
Erste Bank prognozează accelerarea creșterii PIB-ului în toate țările ECE, cu excepția Croației și Slovaciei, în comparație cu 2024.
Astfel, proiecțiile arată un avans PIB în 2025 de 2,3% în Cehia (1% în 2024), 3,3% în Polonia (2,8% în 2024) și 2,3% în Slovenia (1,5% în 2024).
În Croația se anunță un ușor declin (plus 2,9% în 2025 față de 3,5% în 2024), în timp ce Slovacia ar trebui să mențină un ritm similar de creștere, de 2%.
În Ungaria și România, 2024 s-a dovedit un an mai slab decât se aștepta inițial. În cazul țării noastre, sfârșitul an anunță un avans PIB aflat la nici o treime din așteptările inițiale, în condițiile bugetul pentru 2024 s-a fundamentat pe prognoza unei creșteri de peste 3%, iar aștepările curente indică o majorare de sub 1%.
Erste Bank prognozează pentru România un avans PIB de doar 0,8% în 2024 (cel mai mic din regiune cu excepția Ungariei: plus 0,5%), pentru ca în 2025 ritmul să crească la plus 2,8% în țara noastră și plus 2% la vecinii din nord-vest.
Serbia, singura țară din regiune care nu este în Uniunea Europeană, va avea de departe cea mai bună evoluție economică în 2024: plus 4%, pentru ca în 2025 să rămână performera regiunii, cu un avans PIB de plus 4,5%.
În medie, economiile țărilor din regiune ar trebui să crească aproximativ cu 1% în 2025, în comparație cu 2024, potrivit sursei citate.
După Serbia și Polonia, România ar trebui să aibă în 2025 al treilea cel mai puternic avans economic din regiune, potrivit analizei citate, care a fost realizată la începutul lunii decembrie.
Rămâne de văzut însă în ce măsură se va întâmpla acest lucru, în condițiile în care, date fiind problemele economiei din Germania, România este cea mai afectată țară din regiune.
