România se laudă, la nivelul anului 2025, cu peste 1.300 de kilometri de autostradă dați în folosință și cu încă 760 de kilometri care sunt în lucru. Dar chiar și așa, Comisia Europeană a deschis procedura de infringement pe siguranță rutieră.
România a depășit pragul de 1.300 de kilometri de autostradă și drum expres în exploatare. Alți peste 760 de kilometri sunt în prezent în construcție, potrivit datelor oficiale. Autostrada Moldovei A7 și autostrada de centură a Bucureștiului A0 sunt cele mai dinamice șantiere. Iată cum se prezintă astăzi situația autostrăzilor și drumurilor expres din țara noastră.
Cea mai avansată lucrare rămâne A1 București-Nădlac, cu peste 486 km deschiși și alți aproximativ 92 km încă în execuție. Această autostradă asigură legătura directă a României cu vestul Europei.
Urmează Autostrada Soarelui, complet finalizată pe cei aproape 203 km dintre București și Constanța.
Autostrada Transilvania A3 evoluează, de asemenea, ajungând în prezent la aproximativ 205 km dați în circulație și 138 km în lucru.
A4 Ovidiu-23 August rămâne un tronson scurt, dar finalizat complet, de 21,8 km.
A6 Lugoj-Calafat are doar 10,5 km în exploatare, fără alte lucrări active.
A7 și A0, cele mai dinamice șantiere
A7 Ploiești-Siret, viitoarea Autostradă a Moldovei, este cel mai ambițios proiect în desfășurare. În prezent se circulă pe aproximativ 100 km iar alți mai bine de 200 km se află în faza de execuție.
Pe A8 Autostrada Unirii (Târgu Mureș-Ungheni), lucrările au început pe 136 km, dar fără niciun kilometru încă deschis traficului.
În schimb, A10 Sebeș-Turda este complet funcțională, cu 70 km în exploatare.
A13 Sibiu-Bacău, aflată încă la început, are 68 km în execuție.
A14 Autostrada Nordului (Oar-Suceava) este doar în fază de planificare.
La capitolul drumuri expres, cel mai important proiect finalizat este DEx12 Craiova-Pitești, complet dat în folosință pe 121,2 km, urmat de DEx16 Arad-Oradea, cu 16,5 km deschiși și 73,4 km în execuție.
Progrese se văd și pe DEx6 Focșani-Galați, unde se construiesc 12,3 km, iar restul segmentelor sunt în stadiu de proiectare.
În total, rețeaua rutieră de mare viteză a României ajunge la 1.329,7 km în exploatare, formată din:
- 1.187 km de autostradă
- 142,7 km drum expres.
De asemenea, 763 km de drum expres și autostradă sunt în diverse stadii de realizare.
Ce autostrăzi se inaugurează anul acesta
Conform analizei realizată de 130km.ro, anul acesta ar urma să fie inaugurate 10 tronsoane de autostradă.
Deschiderile planificate pentru 2025 sunt:
- A7
- Mizil-Pietroasele – 28,35 km;
- Pietroasele-Buzău – 13,90 km;
- Focșani-Domnești Târg – 35,60 km;
- Domnești Târg-Răcăciuni – 38,78 km;
- Răcăciuni-Bacău – 21,52 km;
- Săucești-Trifești Târg – 30,30 km;
- Trifești-Gherăiești – 18,99 km;
- Mircești-Pașcani – 28,09 km;
- A0
- DN3 Cernica-A2 – 4,47 km;
- Afumați-Cernica – 6,30 km.
Harta și datele la care se deschid șoselele rapide
În următorii ani, autoritățile promit o dublare a numărului de kilometri de drum rapid.
Autostrăzile care ar urma să fie date în folosință în 2026 sunt:
- A0
- Centura București Nord Lot 1 (DJ601-DN1, Corbeanca) – 17,5 km;
- A1
- Sibiu-Pitești Secțiunea 4 (Tigveni-Curtea de Argeș) – 9,9 km;
- Lugoj-Deva Lot 2 (Margina-Holdea) – 13,5 km;
- A3:
- Suplacu de Barcău-Borș
- Secțiunea 3A2 (Nădășelu-Mihăiești) – 16,8 km;
- Secțiunea 3B1 (Mihăiești-Zimbor) – 13,3 km;
- Secțiunea 3B2 (Zimbor-Poarta Sălajului) – 12,2 km;
- Secțiunea 3C2 (Chiribiș-Biharia) – 28,5 km;
- Suplacu de Barcău-Borș
- A8
- Leghin-Târgu Neamț – 29,9 km;
- Târgu Mureș-Miercurea Nirajului – 24,4 km;
- Pod Ungheni – 1,1 km.
Autostrăzi cu finalizare în 2027:
- A1 Sibiu-Pitești
- Secțiunea 2 (Boița-Cornetu) – 31,3 km;
- Secțiunea 3 (Cornetu-Tigveni) – 37,4 km;
- A13 Sibiu-Făgăraș
- Lot 1 (Boița-Avrig/Mârșa) – 14,2 km;
- Lot 2 (Avrig/Mârșa-Arpașu de Jos) – 19,9 km;
- Lot 3 (Arpașu de Jos-Sâmbăta de Sus) – 17,6 km;
- Lot 4 (Sâmbăta de Sus-Făgăraș) – 16,3 km.
Dar, conform Companiei Naționale de Drumuri (CNAIR), până în 2030, infrastructura rutieră de mare viteză se va dubla.
„În total, vom finaliza 1.752,82 km de drumuri de mare viteză, până la finalul acestui deceniu, care […] vor extinde rețeaua națională la peste 2.824,27 km. Totodată, până în anul 2030 vor fi lansate licitații pentru etapele de proiectare și execuție a încă aproximativ 2.100 km de drum de mare viteză”, a declarat la jumătatea acestui an Cristian Pistol, directorul CNAIR.
Pana in 2030, CNAIR are în plan să deschidă circulația pe mai bine de 1.500 km de autostradă:
- Autostrada Transilvania – 138,5 km;
- Autostrada Bucureștiului (A0) – 58,5 km;
- Autostrada Ploiești -Siret – 437 km;
- Autostrada Sibiu – Pitești – 112 km;
- Autostrada Margina – Holdea – 9 km;
- Autostrada Craiova – Filiași – 47,5 km;
- Autostrada Târgu Mureș – Ungheni – 305 km;
- Autostrada Sibiu – Făgăraș – 68 km;
- Autostrada Nordului (Oar – Suceava) – 335 km.
De asemenea, ar urma să fie finalizați peste 240 km de drumuri expres, până în 2030:
- Arad – Oradea – 120 km;
- Filiasi – Targu Jiu -62,6 km;
- Craiova – Pitesti – 49,5 km;
- Braila- Galati – 11 km.
Astfel, infrastructura rutieră de mare viteză ar urma să depășească 3.000 de kilometri până în 2030.
România, amendă de la UE. Avem probleme cu siguranța infrastructurii rutiere
Comisia Europeană deschide proceduri de infringement împotriva Franței și României, pe probleme legate de siguranța infrastructurii rutiere. Noi și francezii avem la dispoziție două luni pentru a răspunde și a remedia deficiențele.
Comisia Europeană deschide proceduri de infringement împotriva Franței și României. Oficialii europeni le solicită celor două state să-și alinieze legislația națională cu directivele UE privind siguranța infrastructurii rutiere.
România și Franța au 2 luni să remedieze problemele
România și Franța au la dispoziție două luni pentru a răspunde și a remedia deficiențele, altfel Comisia poate emite un aviz motivat.
Comisia Europeană a decis să deschidă proceduri de constatare a neîndeplinirii obligaţiilor, prin trimiterea de scrisori de punere în întârziere Franţei şi României.
Oficialii europeni solicită celor două state să alinieze pe deplin legislaţia naţională cu legislaţia UE privind siguranţa infrastructurii rutiere, informează un comunicat de presă al Executivului comunitar.
Această scrisoare de punere în întârziere reprezintă, de fapt, deschiderea formală a procedurii de infringement.
Directiva 2008/96/CE privind gestionarea siguranţei infrastructurii rutiere, modificată prin Directiva (UE) 2019/1936, stabileşte măsuri care vizează luarea în considerare a siguranţei utilizatorilor vulnerabili ai drumurilor (pietoni, biciclişti şi vehicule cu motor) în toate procedurile de siguranţă rutieră, de la evaluarea iniţială a impactului noilor proiecte rutiere până la inspecţiile periodice ale infrastructurii construite.
Remedieri pe secțiuni de drum
În plus, directiva prevede tratarea celor mai periculoase secţiuni de infrastructură identificate în timpul evaluării siguranţei rutiere la nivelul întregii reţele, prin inspecţii aprofundate şi măsuri de remediere planificate; de asemenea, prevede acordarea atenţiei lizibilităţii şi detectabilităţii indicatoarelor rutiere şi a marcajelor rutiere de către şoferii umani şi sistemele automate de asistenţă.
Potrivit Comisiei Europene, România nu a transpus încă, în mod corect, aceste prevederi.
Prin urmare, Comisia a decis să trimită scrisori de punere în întârziere Franţei şi României, care au acum la dispoziţie două luni pentru a răspunde şi a remedia deficienţele semnalate de Comisie. În absenţa unui răspuns satisfăcător, Comisia poate decide să emită un aviz motivat.
