Liderii principalelor partide pro-europene din România au conturat recent un set de măsuri ambițioase pentru viitorul program de guvernare. Aceste măsuri vizează reforme instituționale, investiții masive și consolidarea fiscală, cu scopul de a moderniza statul și a asigura un viitor sustenabil. Cu toate acestea, planurile ridică serioase semne de întrebare privind sursele de finanțare și implementarea lor efectivă.
Reforma statului și reducerea birocrației
Una dintre prioritățile declarate este reforma administrației publice centrale și locale. Numărul ministerelor va fi redus la 16, iar agențiile guvernamentale vor fi diminuate cu cel puțin 25%. O altă măsură semnificativă include desființarea instituțiilor regionale până în martie 2025, cu scopul de a elimina structurile paralele și birocrația excesivă.
De asemenea, guvernul promite digitalizarea administrației publice, prin interconectarea bazelor de date și eliminarea obligativității cetățenilor de a furniza documente deja existente în alte instituții. Totuși, implementarea unor astfel de măsuri necesită investiții semnificative și o coordonare riguroasă, factori care au lipsit în încercări similare din trecut.
Consolidarea fiscal-bugetară și măsuri pentru predictibilitate economică
Reducerea deficitului bugetar la 7% din PIB în 2025 este un alt obiectiv important al programului PSD-PNL-UDMR, potrivit Economica. Printre măsurile fiscale propuse se numără menținerea cotei unice de impozitare și reducerea taxelor pe muncă pentru salariile mici și familiile cu copii. În plus, se discută despre impozitarea progresivă a marilor averi, o măsură controversată care va necesita clarificări legislative și o infrastructură fiscală adecvată.
Scutirile de CASS și CAS pentru anumite categorii, cum ar fi studenții și pensionarii care se angajează, completează lista inițiativelor menite să încurajeze participarea activă pe piața muncii. Deși intențiile sunt lăudabile, există îngrijorări legate de impactul acestor scutiri asupra veniturilor bugetare.
Investiții în infrastructură și servicii publice
Viitorul guvern propune o alocare record de 155 miliarde de euro pentru investiții în următorii cinci ani, cu un accent deosebit pe infrastructura de transport, educație și sănătate. Proiecte precum construirea a 2.000 de kilometri de autostrăzi și drumuri expres, modernizarea a 17 spitale și dotarea a 9.000 de școli sunt doar câteva dintre promisiuni.
De asemenea, programul prevede măsuri concrete pentru revitalizarea zonelor defavorizate, prin investiții țintite în infrastructură locală și dezvoltarea economiei regionale. Dacă aceste obiective vor fi atinse, ele ar putea reduce disparitățile economice și sociale dintre diferitele regiuni ale țării.
Programul de guvernare este privit cu scepticism de USR
Președinta USR, Elena Lasconi, a ridicat deja mai multe întrebări serioase privind fezabilitatea acestui program. Lasconi subliniază că multe dintre măsurile propuse au fost deja anunțate în trecut, dar nu au fost puse în aplicare. De asemenea, ea a atras atenția asupra lipsei unor detalii clare privind sursele de finanțare pentru reformele promise.
„Nu am primit niciun răspuns la întrebările esențiale: Cum arată bugetul pe 2025? Cât de mare este deficitul? Cresc sau nu taxele?”, a declarat lidera USR. Aceasta a mai criticat lipsa de transparență în procesul de luare a deciziilor și excluderea formațiunii sale din discuțiile preliminare.
Deși programul este unul ambițios, punerea în practică va întâmpina numeroase obstacole. Reducerea birocrației și digitalizarea administrației sunt inițiative necesare, dar care au nevoie de resurse și timp considerabil. În plus, presiunile fiscale și deficitul bugetar uriaș vor limita capacitatea guvernului de a finanța proiectele de investiții propuse.
Un alt factor de risc îl reprezintă instabilitatea politică și ascensiunea partidelor extremiste, care ar putea bloca reformele esențiale sau redirecționa prioritățile guvernului. Mediul de afaceri, sindicatele și societatea civilă așteaptă dovezi clare că promisiunile vor fi transformate în realitate.
Rămâne de văzut dacă noile măsuri vor putea depăși scepticismul public și provocările economice, transformând aceste promisiuni în rezultate concrete pentru toți românii.
