Ne îndepărtăm de condiţiile climatice cu care eram obişnuiţi? Se pare că da, și un fenomen fără precedent în istoria omenirii se întâmplă. Civilizaţia noastră globală, aşa cum o cunoaştem, este supusă unor schimbări.
Topirea gheţarilor din Anzi este considerată un fenomen fără precedent în istoria civilizaţiei umane, potrivit unui nou studiu ce a fost publicat în revista Science.
„Ne gândeam că acest rezultat urma să fie atins abia peste câteva zeci de ani”, a declarat Andrew Gorin, autorul principal al studiului, care a crezut la început că rezultatele iniţiale au reprezentat o întâmplare. Însă ele au fost confirmate de eşantioane ulterioare.
Andrew Gorin este un fost student absolvent al Colegiului Boston, care este acum la Universitatea din California, Berkeley, și a condus studiul, care apare în numărul din 2 august 2024 al revistei Science.
„Aş paria toate economiile mele de-o viaţă că, de fapt, aceşti gheţari sunt mai mici decât au fost de la ultima perioadă interglaciară”, care s-a încheiat în urmă cu aproximativ 115.000 de ani, a adăugat Andrew Gorin. Studiul a colectat date de la patru gheţari din Anzi, care cuprind 99% din gheţarii tropicali de pe Terra. Acei gheţari sunt mai sensibili la schimbările meteorologice, deoarece se află constant la punctul de îngheţ sau foarte aproape de acesta.

Fenomen observat din satelit
Așa cum se află în multe locuri de pe glob, ghețarii așezați sus în Munții Anzi se micșorează. Acum, cercetătorii de la Universitatea din Wisconsin-Madison și colaboratorii lor au descoperit dovezi că câmpurile de gheață tropicală de mare altitudine sunt probabil mai mici decât au fost oricând de la sfârșitul ultimei epoci glaciare, acum 11.700 de ani.
Acest lucru ar face ca Anzii tropicali să fie prima regiune din lume cunoscută care depășește acest prag, ca urmare a încălzirii constante a climei globale. De asemenea, îi face posibili prevestitori ai ceea ce va urma pentru ghețari la nivel global.
Ghețarii cresc încet de-a lungul timpului în regiunile în care vremea de vară nu este suficient de caldă pentru a topi toată zăpada din iarna precedentă. În timp, zăpada netopită se adună și se compactează și începe să se miște sub propria greutate, rezultând gheața pe tot parcursul anului care definește un ghețar. Imaginile din satelit și observațiile la sol au oferit dovezi concludente de zeci de ani că ghețarii de mare altitudine din Anzi se micșorează constant, deoarece temperaturile mai calde îi fac să se topească mai repede decât îi poate reumple zăpada.
Fenomen: Se schimbă „comportamentul” ghețarilor
Ceea ce a rămas neclar, însă, este dacă amprentele în scădere ale ghețarilor sunt anormal de mici în comparație cu restul perioadei care a început la sfârșitul ultimei ere glaciare, cunoscută sub numele de Holocen. Între timp, ghețarii din alte părți ale lumii erau mai mici în unele momente în Holocenul timpuriu, când clima globală era mai caldă și mai uscată decât mileniile recente.
„Știam că ghețarii au refluat, așa că am vrut să aflăm cum comportamentul ghețarilor de astăzi – topirea din cauza schimbărilor climatice cauzate de oameni – se comportă cu fluctuațiile lor pe termen lung”, spune și Andy Jones, un Doctorand UW-Madison și coautor al studiului.
Pentru a răspunde la această întrebare, echipa de oameni de știință a analizat geochimia rocii de bază din zonele din apropierea marginilor a patru ghețari din Anzii tropicali înalți, alegând locuri despre care imaginile prin satelit au arătat că au fost expuse prin topirea gheții doar în ultimele două sau trei decenii.
Ghețarii sunt foarte sensibili la sistemul climatic
Analize suplimentare – și faptul că concentrațiile extrem de scăzute au fost consecvente între locurile de eșantionare – i-au făcut pe cercetători încrezători că topirea gheții, mai degrabă decât eroziunea, a expus roca de bază. „Este foarte puțin probabil ca acest lucru să fie din eroziune”, spun cercetătorii. „Pentru că multiplele locații în care am mers arată toate același lucru”.
Această consistență indică o singură concluzie probabilă: ghețarii tropicali ai lumii, dintre care peste 99% sunt localizați în Anzi, sunt primii care se micșorează dincolo de ceea ce s-a văzut în trecutul geologic recent.
„Ghețarii sunt foarte sensibili la sistemul climatic în care trăiesc”, spune Marcott. „Ei sunt într-adevăr locul în care te-ai uita pentru a vedea unele dintre primele schimbări majore care rezultă din încălzirea climei. Vă puteți uita la acești ghețari și vă puteți imagina la ce ne-am uita în viitor în alte locuri precum vestul Statelor Unite, care este un scenariu fără gheață.”
Fenomen: Ne îndepărtăm de ce știam
Echipa a căutat în mod special dovezi ale a doi izotopi unici — practic arome chimice — ai unei perechi de elemente cu cristalele de cuarț ale rocii de bază: beriliu-10 și carbon-14. Acești izotopi sunt prezenți doar în rocile care au petrecut timp la sau în apropierea suprafeței Pământului, deoarece rezultă din interacțiunile dintre rocă și razele cosmice, care sunt particule de înaltă energie care plouă constant pe planetă din spațiul cosmic.
Roca de bază acumulează beriliu-10 și carbon-14 odată ce este expusă la suprafață, astfel încât măsurarea concentrațiilor izotopilor în cristalele de rocă din apropierea ghețarilor poate fi utilă pentru înțelegerea extinderii anterioare a acoperirii cu gheață. Echipa a descoperit concentrații „remarcabil de scăzute” ale ambilor izotopi în aproape toate probele, sugerând că topirea gheții a expus pentru prima dată roca de bază din apropierea ghețarilor, doar recent, în majoritatea locațiilor eșantionate.
„Cred că este un semn că acum ne îndepărtăm de condiţiile climatice cu care eram obişnuiţi şi în care ne-am construit civilizaţia globală, aşa cum o cunoaştem”, a spus un corespondent Reuters, care a urcat pe mai mulţi munţi din Anzi pentru a vedea pe viu schimbările la care asistau alpiniştii pe măsură ce gheţarii se retrăgeau.
Citiți și: Câți turiști au voie la Veneția. Fenomenul turism restricționat continuă