Lumea se află într-un punct critic. De la tentative de negociere a păcii în Ucraina și escaladări în Orientul Mijlociu, la radicalizări în Europa și crize de autoritate în SUA și Turcia – scena internațională este traversată de tensiuni și realinieri profunde. România nu rămâne în afara acestui peisaj, fiind tot mai des invocată în marile redacții ale lumii. Într-un context global instabil, atenția asupra diplomației, integrității democratice și echilibrului strategic devine mai importantă ca niciodată.
Pacea în Ucraina: între atacuri fără precedent și noi negocieri
Perspectivele păcii în Ucraina au reintrat în atenția presei internaționale, în contextul unei ofensive aeriene masive lansate de Rusia și al unor eforturi diplomatice reînnoite. Potrivit Euronews, Moscova a propus o nouă rundă de negocieri directe cu Kievul, ce urmează să aibă loc la Istanbul, începând de luni. Oferta vine după ce Rusia a efectuat cel mai mare atac aerian din istorie asupra Ucrainei, desfășurat pe parcursul mai multor zile, cu sute de drone și rachete.
Conform La Libre Belgique, Rusia va prezenta un „memorandum” ce ar trebui să contureze condițiile unui eventual acord de pace durabil. Ucraina, la rândul ei, s-a arătat dispusă să participe la negocieri, dar intenționează să-și formuleze dinainte propriile condiții pentru ca discuțiile să aibă un rezultat concret.
În acest context tensionat, The New York Times critică relația prea indulgentă dintre președintele american Donald Trump și liderul de la Kremlin. „Negociator sau păcălit?”, titrează publicația, subliniind că politica de apropiere față de Putin nu a adus beneficii notabile în eforturile pentru pace.
Europa între presiuni externe și inițiative strategice
Pe plan european, Der Spiegel remarcă dilemele cancelarului german Friedrich Merz, care încearcă să mențină influența SUA asupra continentului, în eventualitatea revenirii lui Trump la Casa Albă. Deși Merz își dorește să fie o voce puternică în Europa, strategia sa față de Trump rămâne neclară.
Totuși, Corriere Della Sera punctează o evoluție pozitivă: Ucraina se apropie de NATO, grație unui nou acord strategic cu Germania. Cele două țări vor colabora la dezvoltarea de rachete cu rază lungă de 2.000 km – o capabilitate esențială pentru UE, mai ales în eventualitatea reducerii sprijinului american.
Conflictul din Orientul Mijlociu: colonii noi și sancțiuni iminente
Criza israeliano-palestiniană cunoaște o nouă escaladare. BBC relatează că guvernul condus de Benjamin Netanyahu a aprobat înființarea a 22 de noi colonii în Cisiordania – o decizie motivată de dorința de a împiedica formarea unui stat palestinian.
Măsura vine în contextul unei conferințe internaționale iminente privind relansarea soluției celor două state. Potrivit El Periodico, premierul spaniol Pedro Sánchez a cerut miercuri președintei Comisiei Europene Ursula von der Leyen să impună sancțiuni Israelului, inclusiv un embargo pe arme. În paralel, șefa diplomației europene, Kaja Kallas, a criticat distribuirea unilaterală a ajutoarelor umanitare în Gaza și a anunțat revizuirea acordului de asociere UE-Israel.
Ynet News notează că doar jumătate din noile colonii sunt cu adevărat noi – celelalte fiind avanposturi vechi care urmează a fi legalizate. Publicația sugerează că decizia are un caracter strategic, fiind lansată deliberat înaintea conferinței internaționale organizate de președintele francez Emmanuel Macron și adresată indirect grupării Hamas.
Extremism și crize instituționale în Europa
În Portugalia, extrema dreaptă se consolidează. 20 Minutos arată că, în urma renumărării voturilor din diaspora, partidul Chega a devenit a doua forță politică a țării, depășind 26% din voturi. France 24 remarcă faptul că acest partid, fondat în urmă cu doar șase ani, a câștigat 60 de mandate parlamentare – o schimbare radicală pentru peisajul politic portughez.
În Italia, Reuters relatează despre trimiterea în judecată a șase membri ai unui ONG acuzat de complicitate la imigrație ilegală, după ce aceștia au salvat 27 de migranți de pe un petrolier. Cazul este agravat de o presupusă plată de 125.000 de euro între armatorul navei și proprietarul tancului petrolier.
Tot în Italia, Rai News publică un nou raport al Conferinței Episcopale Italiene despre abuzurile sexuale din cadrul Bisericii Catolice. În perioada 2023–2024 au fost semnalate 115 presupuse victime, dintre care 64 băieți și 51 fete. 67 de presupuși agresori – în principal clerici – sunt vizați de investigație. Deși gravitatea situației este evidentă, nu s-a propus nicio modificare legislativă care să impună raportarea obligatorie a acestor cazuri către autoritățile civile.
Tulburări politice în Turcia: generația Z vs. Erdogan
Regimul autoritar al președintelui turc Recep Tayyip
pare din ce în ce mai contestat. The Economist notează că Generația Z, reprezentată de actualii elevi și studenți, s-a săturat de regimul său. Arestarea recentă a primarului Istanbulului, Ekrem Imamoglu, a declanșat proteste masive, în ciuda interdicției de a manifesta.
Foreign Affairs consideră că Erdogan se confruntă cu o criză de legitimitate tot mai adâncă. Arestarea rivalului său politic nu a provocat această criză, ci a evidențiat vulnerabilitatea președintelui – un populist autoritar care încearcă acum cu disperare să-și mențină controlul.
SUA: haos juridic și presiuni comerciale
Ansa titrează „Furie la Casa Albă”, după ce un tribunal federal american a blocat taxele vamale impuse de Trump, declarându-le ilegale. Le Point explică faptul că legea invocată de fostul președinte nu îi oferă autoritatea de a reglementa comerțul – o prerogativă exclusivă a Congresului.
Deși decizia poate fi atacată și e posibil să ajungă la Curtea Supremă, Foreign Policy avertizează că administrația americană dispune de alte mecanisme protecționiste, mai greu de contestat juridic. În acest context, partenerii comerciali ai SUA vor trebui să suporte luni de incertitudine.
România, în vizorul internațional
Alegerile prezidențiale din România continuă să atragă atenția presei globale. Politico notează că Trump l-a sunat în cele din urmă pe Nicușor Dan pentru a-l felicita pentru victoria electorală, sugerând că întârzierea a fost provocată de ezitările AUR de a recunoaște rezultatul.
Într-o notă conexă, The Financial Times scrie despre un nou parteneriat între Elon Musk și Pavel Durov, fondatorul Telegram, ambii critici ai cenzurii. Durov a acuzat serviciile franceze că au cerut restricționarea conservatorilor români și a extremiștilor francezi, acuzație susținută tacit de Musk.
În același timp, Haaretz atrage atenția asupra relațiilor controversate dintre premierul israelian Netanyahu și extrema dreaptă din România, acuzând o „trădare a diasporei evreiești”. George Simion este prezentat ca simpatizant al fasciștilor români interbelici, dar care se folosește de relația cu Israelul pentru a evita acuzațiile de antisemitism.
În Bulgaria, Mediapool avertizează că dezinformarea rusă se extinde, iar România riscă să se afunde în aceeași „mlaștină” ca vecinii săi. Spre deosebire de Polonia sau de republicile baltice, România pare vulnerabilă în fața războiului hibrid dus de Kremlin.
