Într-o perioadă în care echilibrul geopolitic global este mai fragil ca oricând, câteva evenimente recente contribuie la accentuarea tensiunilor. Decizia Franței de a recunoaște oficial statul Palestina, o mutare considerată istorică de unii și periculoasă de alții, a stârnit reacții internaționale intense. În paralel, Statele Unite și Uniunea Europeană par să fi ajuns la un compromis comercial, în ciuda stilului protecționist al fostului președinte american Donald Trump. Iar în Asia de Sud-Est, o dispută de frontieră între Cambodgia și Thailanda revine în actualitate, în timp ce China își întărește poziția de arbitru regional. Presa străină reacționează.
Franța recunoaște Palestina: un gest politic major și un val de reacții internaționale
Recunoașterea de către Franța a statului Palestina a produs un efect de undă în politica internațională. Potrivit cotidianului spaniol ABC, Germania și Regatul Unit nu intenționează, cel puțin pe termen scurt, să urmeze exemplul Parisului, preferând să sprijine o soluție negociată în cadrul procesului de pace israeliano-palestinian.
Franța, în schimb, își justifică decizia prin nevoia de a impulsiona o soluție durabilă cu două state. Din punctul de vedere al autorităților franceze, recunoașterea Palestinei nu echivalează cu o susținere pentru Hamas, ci cu un mesaj diplomatic ferm: pacea este posibilă doar dacă se respectă drepturile ambelor popoare.
Israel și SUA reacționează dur: „Rușine morală”, „premiere a terorismului” și sarcasm diplomatic
Reacția Israelului nu a întârziat. Premierul Benjamin Netanyahu a calificat gestul Franței drept o „premiere a terorismului” și un risc major de creare a unui nou stat aliat cu Iranul, după modelul Gazei. Fostul prim-ministru Naftali Bennett a mers și mai departe, spunând că decizia este o „rușine morală” și că „va fi aruncată în coșul de gunoi al istoriei”.
Publicația israeliană Haaretz notează și o reacție ironică din partea ambasadorului SUA în Israel, Mike Huckabee, care a sugerat că dacă Franța nu a specificat unde va fi situat acest nou stat palestinian, poate ar trebui înființat pe Riviera Franceză.
Poziția oficială a Statelor Unite rămâne fermă. Washingtonul respinge orice recunoaștere unilaterală a Palestinei, considerând-o „imprudentă” și contraproductivă pentru procesul de pace, după cum arată La Libre Belgique. SUA preferă o soluție negociată direct între Israel și palestinieni.
Parisul își susține poziția: nu este o recompensă pentru Hamas, ci un semnal pentru pace
În fața valului de critici, diplomația franceză a oferit o replică clară. Potrivit Le Figaro, decizia de a recunoaște Palestina nu este o recompensă pentru mișcarea Hamas, ci o reafirmare a angajamentului Franței pentru o soluție pașnică. Ministrul francez pentru Europa și Afaceri Externe, Jean-Noël Barrot, a explicat că „recunoașterea unui stat palestinian arată că tabăra păcii are dreptate împotriva taberei războiului”.
Trump și UE: un armistițiu comercial la Turnberry
Pe un alt front al politicii globale, Statele Unite și Uniunea Europeană au anunțat un acord comercial preliminar, menit să evite escaladarea unui război al tarifelor. În cadrul unei întâlniri organizate la Turnberry, în Scoția, fostul președinte american Donald Trump și Ursula von der Leyen, președinta Comisiei Europene, au anunțat un set de măsuri comune.
Washington Post precizează că tarifele impuse anterior pe vinuri și automobile vor fi reduse la 15%, față de cele 30% anunțate de Trump. Deși lipsesc încă detaliile tehnice, liderii au declarat că este „cea mai mare înțelegere comercială încheiată vreodată”, dar este evident că negocierile vor continua.
Efecte economice: costurile protecționismului
France 24 avertizează că tarifele impuse de SUA nu sunt suportate de statele exportatoare, ci de companiile și consumatorii americani. Costurile se reflectă în prețuri mai mari pentru bunuri de larg consum. De aceea, pentru europeni, acordul reprezintă un „rău necesar” care evită un conflict comercial mai amplu, arată publicația Liberation. UE oferise la începutul mandatului Trump o propunere de tarife zero la zero, dar situația a escaladat progresiv, forțând blocul comunitar să accepte tarife moderate.
Reapariția unui conflict vechi: Cambodgia și Thailanda la un pas de confruntare
Un alt punct fierbinte se conturează în Asia de Sud-Est, unde Cambodgia și Thailanda se confruntă din nou pe tema unei vechi dispute teritoriale. Potrivit France 24, tensiunile au izbucnit din nou în zona de frontieră unde se află templul Preah Vihear, un sit religios din secolul al XI-lea. Thailanda contestă de decenii poziționarea sa pe teritoriul cambodgian, stabilită în perioada colonială.
Corriere della Sera reamintește că această graniță, lungă de aproape 840 de kilometri, a fost trasată de administrația franceză începând cu 1863 și a rămas un punct de fricțiune între cele două regate. În urma tensiunilor, Cambodgia a suspendat importurile de combustibil din Thailanda, iar punctele de frontieră terestră au fost închise unul câte unul.
Mediatorul din umbră: China își consolidează poziția în Asia de Sud-Est
Deși aparent neutră, China joacă un rol esențial în echilibrul regiunii. L’Express notează că Beijingul, partener economic strategic pentru ambele țări, adoptă o poziție de mediator discret. Cu investiții semnificative în Cambodgia, inclusiv în modernizarea bazei navale Ream, și cu proiecte economice majore în Thailanda, China încearcă să păstreze stabilitatea regională și să evite o confruntare care i-ar afecta interesele.
Linia feroviară de mare viteză China–Laos–Thailanda este un alt exemplu al influenței chineze, integrând economic zona și oferind Beijingului un argument în plus pentru menținerea păcii. Conform analiștilor, China urmărește un dublu obiectiv: apărarea aliatului său cambodgian și menținerea relațiilor economice și politice stabile cu Bangkokul.
