Contextul geopolitic internațional traversează o nouă perioadă de tensiuni intense, marcată de atacul Statelor Unite (SUA ) asupra instalațiilor nucleare iraniene și reacțiile dure din partea Teheranului. În paralel, Uniunea Europeană (UE) este prinsă într-un vârtej de crize suprapuse, de la impasul diplomatic în Orientul Mijlociu, la negocierile pentru aderarea Ucrainei și scandalurile interne de la Bruxelles. Presa internațională urmărește îndeaproape fiecare mișcare, punând în lumină fragilitatea echilibrelor globale actuale.
SUA lovește Iranul: „Operațiune complicată, marjă mică de eroare”
Într-un comunicat oficial prezentat joi, înalți oficiali ai Pentagonului au oferit detalii despre operațiunea militară americană împotriva unor instalații nucleare iraniene, descriind intervenția ca pe o misiune extrem de complexă. Bombardamentele au fost urmate de un atac de represalii asupra unei baze militare americane din Qatar, situație gestionată în condiții tensionate. Cu toate acestea, întrebările privind stocul de uraniu iranian rămân fără răspuns, în pofida imaginilor din satelit care arătau prezența unor camioane de marfă în apropierea complexului subteran.
Secretarul american al Apărării, Pete Hegseth, a declarat evaziv că „nu există nimic care să sugereze că SUA nu au atacat ceea ce am vrut să atacăm în acele locații”, evitând însă să comenteze despre potențiala relocare a materialului nuclear.
Teheranul răspunde: Khamenei salută „o victorie”
Liderul suprem al Iranului, ayatollahul Ali Khamenei, a rupt tăcerea vineri pentru a transmite un mesaj de sfidare și revendicare a unei „victorii strategice” asupra Statelor Unite. Într-o declarație citată de Liberation, Khamenei afirmă că intervenția americană „nu a obținut niciun rezultat” și că Iranul a oferit Washingtonului o „palmă usturătoare”.
Ayatollahul susține că administrația Trump ar fi intervenit în conflict din teama că Israelul, „zdrobit sub loviturile Republicii Islamice”, ar fi putut fi eliminat complet. Mesajul său subliniază importanța simbolică a proiectului nuclear iranian în cadrul ideologiei regimului.
Programul nuclear iranian, diminuat dar nu eradicat
Editorialistul Alain Frachon, într-o analiză publicată de Le Monde, consideră că deși proiectul nuclear iranian nu a fost complet „eliminat”, el a fost „amânat, diminuat și amputat”. Atacul american a adus pentru prima dată războiul pe teritoriul iranian de la conflictul cu Irakul din anii ’80. Pentru regimul teocratic iranian, programul nuclear reprezenta o expresie a rezistenței împotriva Occidentului și un element de mândrie națională.
UE prinsă între blocaje și presiuni geopolitice
Între timp, la Bruxelles, liderii UE se confruntă cu o serie de crize suprapuse. Potrivit publicației Le Point, „Trump dictează, Orban blochează, Europa suferă”, o frază care sintetizează impasul geostrategic actual. În timp ce sprijinul militar și financiar pentru Ucraina continuă, procesul de aderare al Kievului este blocat de veto-ul premierului ungar Viktor Orban.
În același context, premierul spaniol Pedro Sanchez solicită suspendarea acordului de asociere UE-Israel, pe motivul încălcării articolului 2 privind drepturile omului. „Degeaba am propus 18 pachete de sancțiuni Rusiei dacă nu putem suspenda un acord cu Israelul în fața unor abuzuri flagrante”, a declarat Sanchez, potrivit El Pais.
Reacție rapidă în domeniul apărării: UE avansează cu planul SAFE
În mod paradoxal, singurul domeniu în care Uniunea Europeană pare să înregistreze progrese rapide este cel al apărării. Programul SAFE, un mecanism de finanțare în valoare de 150 miliarde de euro destinat industriei de apărare – a fost finalizat într-un timp record de doar trei luni. În plus, statele membre au acceptat creșterea obiectivelor NATO la 3,5% din PIB, eșalonat pe zece ani, o decizie văzută ca o încercare de a calma retorica lui Donald Trump.
ANSA notează că liderii europeni au însărcinat Comisia și Înaltul Reprezentant Kaja Kallas să elaboreze până în octombrie o „foaie de parcurs” pentru o politică de apărare comună până în 2030, vizând remedierea lacunelor critice de capabilitate și consolidarea parteneriatelor strategice.
Ursula von der Leyen, amenințată de o moțiune de cenzură
Într-un alt punct sensibil pentru UE, Financial Times relatează că Ursula von der Leyen se confruntă cu o moțiune de cenzură inițiată de europarlamentarii de extremă dreapta. Moțiunea are legătură cu scandalul „Pfizergate”, izbucnit în urma schimburilor de mesaje private dintre șefa Comisiei Europene și directorul unei companii farmaceutice în perioada pandemiei.
Chiar dacă moțiunea are șanse reduse de a trece, ea ar putea obliga actuala Comisie la concesii majore în vederea obținerii sprijinului pentru un al doilea mandat. Atmosfera politică de la Bruxelles este tensionată, iar poziția Ursulei von der Leyen pare tot mai fragilă.
