Summitul NATO de la Haga, desfășurat într-un climat geopolitic tot mai tensionat, a fost departe de a reprezenta un moment de coeziune reală. Dacă oficial a fost prezentat drept o reafirmare a unității alianței, presa internațională și analiștii politici remarcă fracturi tot mai adânci, menajamente fără precedent pentru Donald Trump, și o reconfigurare discretă a priorităților strategice ale NATO, în care conflictul din Ucraina pare să alunece treptat spre periferie.
Presa britanică: Document final scurtat pentru a nu-l ofensa pe Donald Trump
Cotidianul The Telegraph semnalează o modificare majoră de formă și fond: comunicatul final al summitului de la Haga are puțin peste 400 de cuvinte, în contrast cu cele peste 5000 ale documentului oficial redactat la summitul anterior de la Washington. Această scurtare radicală este interpretată ca un gest politic menit să reducă orice element conflictual în raport cu retorica lui Trump, într-un moment în care liderii NATO încearcă să-l atragă înapoi în logica de cooperare transatlantică.
„Aliații au convenit să atenueze criticile la adresa Rusiei”, notează The Telegraph, în ceea ce pare a fi o tentativă de evitare a oricărei escaladări verbale care l-ar putea nemulțumi pe fostul și posibil viitorul lider de la Casa Albă.
Summit NATO Haga: Trump spune că aliații „chiar își iubesc țările”
SUA: Cererea lui Trump pentru 5% din PIB, o nouă linie roșie pentru NATO
The New York Times dezvăluie o solicitare considerată de mulți drept șocantă: Donald Trump le-a cerut aliaților NATO să își crească bugetele militare la 5% din PIB. Această propunere depășește chiar și exigențele asumate la nivelul alianței, unde pragul minim de 2% este deja dificil de atins pentru multe țări europene.
În același timp, ziarul american atrage atenția că subiectul Ucrainei a fost vizibil marginalizat, în ciuda intensificării atacurilor rusești în zonele de graniță. Această repoziționare a agendei stârnește îngrijorări privind oboseala strategică a Occidentului, dar și un potențial abandon tacit al Kievului în favoarea recalibrării alianței în jurul altor priorități: presiuni interne, migrație, reorganizare logistică și influența Chinei.
Spania sfidează direcția: Sánchez refuză să depășească 2% pentru apărare
Unul dintre momentele tensionate ale summitului a venit din partea guvernului de la Madrid. Conform El Mundo, premierul Pedro Sánchez a anunțat că Spania nu va aloca mai mult de 2% din PIB pentru apărare, considerând acest prag „adecvat și realist”.
Reacția lui Trump a fost una dură: „Vor plăti dublu”, ar fi declarat el, conform aceleiași surse. Această confruntare directă între doi lideri ai NATO subliniază diferențele de percepție între sudul Europei și axa Washington – Estul Europei, în ceea ce privește amenințările și prioritățile reale.
Franța: între diplomație și scepticism față de Trump
Le Monde a ales o întrebare-răspuns retorică drept titlu: „Până unde se poate merge pentru a-l menaja pe Trump?” Ziarul francez notează că eforturile de a acomoda poziția fostului președinte american merg dincolo de diplomația clasică, reflectând teama profundă a liderilor europeni că o eventuală revenire a lui Trump la Casa Albă ar putea însemna sfârșitul garanțiilor de securitate NATO pentru Europa.
Publicația mai subliniază că Trump nu face niciun secret din disprețul său față de UE și că retorica sa „America First” este tot mai prezentă în discursurile oficiale ale delegației SUA.
Germania: „Multe dezacorduri în consens”, ironia unui nou echilibru geopolitic
Frankfurter Allgemeine Zeitung a oferit un titlu care sintetizează perfect realitatea summitului: „Multe dezacorduri în consens”. Germania, alături de Franța și Olanda, a manifestat reticență față de impunerea unor obiective bugetare agresive, dar și față de marginalizarea Ucrainei din documentele și discuțiile oficiale.
Sub aparenta unitate, Berlinul se teme că NATO se îndreaptă spre un scenariu în care Europa devine doar un spectator al deciziilor luate în funcție de agenda electorală a SUA.
Italia: „NATO se îndreaptă spre divorț”. Finalul unei epoci?
NATO se îndreaptă spre divorț, titrează Corriere della Sera, sugerând că alianța transatlantică a intrat într-o fază de disoluție tăcută. Tonul pesimist adoptat de presa italiană reflectă lipsa de entuziasm a liderilor sud-europeni față de o alianță care pare din ce în ce mai fragmentată, mai puțin echilibrată și dominată de interese divergente.
Publicația afirmă: „Oricare ar fi traiectoria NATO pe viitor, o epocă se apropie de sfârșit”, referindu-se la perioada de după Războiul Rece, când alianța funcționa pe bazele unei doctrine comune și a unui inamic clar definit.
Rusia: Pravda acuză summitul de ipocrizie și promisiuni deșarte
Reacția presei ruse a fost promptă. Pravda, oficiosul de linie dură al Kremlinului, a calificat summitul de la Haga drept „un model de ipocrizie și de promisiuni deșarte”. În opinia rușilor, scindarea tot mai clară dintre SUA și Europa și lipsa de consistență a documentului final sunt semne ale slăbiciunii NATO.
Această narațiune, deși propagandistică, poate influența percepția publică în statele vulnerabile din Estul Europei, în special în Balcani și în Republica Moldova, acolo unde încrederea în forța disuasivă a NATO este esențială.
