Ziua de azi aduce în atenția presei internaționale câteva dintre cele mai fierbinți subiecte de pe scena mondială: instabilitatea politică la alegeri în Japonia, negocierile în umbra războiului din Ucraina, alianțele volatile din Orientul Mijlociu și ofensiva terorismului în Marea Roșie. Toate acestea conturează un peisaj geopolitic tulburat, în care echilibrele fragile sunt testate continuu.
Japonia: premierul Ishiba, înfrânt în alegeri, dar hotărât să rămână
Premierul japonez Shigeru Ishiba a anunțat că nu își va da demisia, deși coaliția sa de guvernare a suferit o înfrângere usturătoare în alegerile de duminică. Potrivit BBC, Ishiba a declarat că Japonia are nevoie de „stabilitate politică” în fața dificultăților economice.
Rezultatele alegerilor indică o pierdere fără precedent a controlului în ambele camere ale Parlamentului: 220 de locuri din 465 în Camera Deputaților și 122 din 248 în Camera Superioară. Rai News explică această situație ca pe o premieră în politica postbelică japoneză, care va forța guvernul să apeleze la alianțe temporare și majorități fragile.
Ziarul The Asahi Shimbun vorbește despre un „moment de cotitură”, marcat de ascensiunea formațiunilor care se bazează pe rețele sociale și de dezamăgirea alegătorilor față de partidele tradiționale. În opinia editorialiștilor, „viitorul aparține unei politici mai fragmentate și mai fluide”, în care niciun partid nu va mai domina scena politică japoneză ca în trecut.
Sărăcia și imigrația, teme-cheie în eșecul guvernării
Săptămânalul The Spectator pune sub lupă cauzele înfrângerii guvernului: scăderea nivelului de trai și creșterea numărului de imigranți. Deși Japonia are doar 3,8 milioane de imigranți la o populație de 127 de milioane, dublarea numărului în ultimii 13 ani a generat temeri legate de un „multiculturalism impus”.
Într-un context de incertitudine geopolitică, The Wall Street Journal atrage atenția asupra importanței Japoniei ca aliat al SUA în Asia-Pacific și cere administrației americane să evite impunerea de noi bariere comerciale asupra Tokyo.
Ucraina: noi atacuri rusești și semnale contradictorii de negociere
În Ucraina, luptele continuă. Luni dimineață, ministrul francez de externe Jean-Noël Barrot a ajuns la Kiev pentru o vizită de două zile, în contextul unor noi atacuri rusești. Propunerea președintelui Volodimir Zelenski de reluare a negocierilor a fost întâmpinată cu un aparent acord din partea Kremlinului, care a confirmat posibilitatea unei „a treia runde” de discuții.
Euronews anunță că Grupul de Contact pentru Apărare din Ucraina (UDCG), condus de Regatul Unit și Germania, s-a întrunit luni pentru a analiza sprijinul militar propus de administrația Trump prin intermediul NATO.
Trump își schimbă poziția față de Putin și sporește sprijinul pentru Kiev
The Financial Times subliniază că Trump a realizat, în al doilea său mandat, că fusese manipulat de Vladimir Putin. Noua sa poziție reprezintă un „colac de salvare” pentru Ucraina, dar europenii sunt avertizați să profite rapid de această fereastră de oportunitate, dat fiind caracterul imprevizibil al liderului american.
Politico explică modul informal în care se face diplomație în epoca Trump: prin intermediul unor trimiși personali, apropiați președintelui, care pot vorbi direct și asumat, fără barierele diplomatice clasice. Acest model de negociere a dus, printre altele, la eliberarea a 14 deținuți politici din Belarus, inclusiv a opozantului Siarhei Țihanouski.
China și Rusia: o alianță pragmatică, sub umbrela anti-americană
Cotidianul La Razon analizează relația tot mai strânsă dintre Xi Jinping și Vladimir Putin, catalizată de războiul din Ucraina. În spatele unui discurs oficial echilibrat, Beijingul sprijină activ Moscova: prin comerț, susținere diplomatică și cooperare militară. China joacă un joc dublu, evitând o alianță formală, dar sprijinind strategic Rusia în tentativa sa de a contrabalansa influența globală a Statelor Unite.
Orientul Mijlociu: război în Gaza, tensiuni în Siria, presiuni internaționale
Situația din Orientul Mijlociu rămâne deosebit de volatilă. Potrivit Ansa, 25 de țări, în special europene, au cerut Israelului să înceteze atacurile în Gaza, să limiteze expansiunea coloniilor și să permită accesul ajutoarelor umanitare. În paralel, gruparea Hamas este somată să elibereze imediat toți ostaticii.
Haaretz publică o analiză asupra „similitudinilor strategice” dintre Israel și Iran în privința armelor nucleare, ambele țări văd bomba nu doar ca armă, ci ca simbol de putere și intimidare.
După 130 de zile, ONU reușește să livreze o cantitate infimă de carburant în Fâșia Gaza
Siria: Israelul intervine pentru a proteja minoritatea druză
Corriere Della Sera relatează că Israelul a bombardat recent poziții ale armatei siriene în sudul țării, în apropierea orașului Sweida, ca parte a unui efort de protejare a minorității druze. Atacurile s-au extins până în zona palatului prezidențial din Damasc, provocând neliniște în rândul partenerilor occidentali, inclusiv în administrația Trump, care, deși nu a emis un comunicat oficial, pare tot mai îngrijorată de escaladare.
The Jerusalem Post explică pericolul extremismului islamic care vizează minoritățile: „Aceeași febră care a generat ISIS și a aprins cerul Gazei continuă să vâneze orice comunitate care nu corespunde rigorilor teocratice.”
Marea Roșie: militanții Houthi paralizează rutele comerciale globale
Un alt punct fierbinte al planetei este Marea Roșie, unde gruparea yemenită Houthi, susținută de Iran, continuă să atace nave comerciale. The Economist susține că, deși SUA au încheiat un armistițiu separat în mai, Uniunea Europeană a ratat șansa de a interveni eficient. Traficul maritim s-a prăbușit cu 60% din octombrie 2023, iar UE nu a reușit să demonstreze că poate acționa ca o forță navală coerentă.
The Telegraph consideră armistițiul american o „pauză folosită de Houthi pentru reînarmare”. Campania aeriană împotriva lor, deși costisitoare, nu a reușit să elimine amenințarea. Militanții, antrenați să se ascundă printre civili, se dovedesc rezilienți, iar simpla superioritate militară nu este suficientă.
