Într-o mișcare geopolitică surprinzătoare, președintele american Donald Trump a lansat un ultimatum direct către Vladimir Putin, propunând un plan de înarmare a Ucrainei prin NATO, fără ca Statele Unite să plătească direct pentru armele livrate. În timp ce Moscova afișează o aparentă indiferență, efectele deciziilor americane se simt în valuri, atât în politica internă a SUA, cât și în structura fragilă a solidarității europene. Pe fundalul acestui nou conflict strategic, economiile europene sunt zguduite de caniculă și inflație, semn al unei crize cu multiple fațete. Presa străină reacționează.
Trump întoarce armele spre Ucraina: Sprijin militar prin NATO, fără costuri directe pentru SUA
Noul plan de furnizare de armament, anunțat în contextul unui „moment critic” pentru Ucraina
Potrivit publicației Le Point, Donald Trump a prezentat un nou plan de sprijin pentru Ucraina, în care NATO devine principalul canal de livrare al armelor americane către Kiev. Deși echipamentele militare vor fi produse în SUA, acestea vor fi achiziționate de aliații europeni, iar Washingtonul nu va suporta costuri directe.
„Miliarde și miliarde de dolari în echipamente militare vor fi trimise în Ucraina. Noi vom produce cele mai bune arme, dar nu vom plăti pentru ele.” spunea Donald Trump.
Această schimbare de strategie vine într-un moment în care Ucraina se află într-o poziție fragilă pe front, iar sprijinul occidental este esențial pentru menținerea rezistenței în fața invaziei ruse.
The New York Times: ”Trump s-a aliniat liderilor europeni în privința războiului”
Cotidianul american The New York Times consideră că mișcarea lui Trump este una strategică, determinată de realitatea noii politici de securitate din Europa:
„Trump pare să fi înțeles că Rusia nu va opri războiul din Ucraina până când costul menținerii lui nu va deveni prea mare.”, potrivit The New York Times.
Publicația mai remarcă faptul că implicarea activă a NATO în procesul de înarmare arată o maturizare a aliaților europeni, care devin conștienți că securitatea continentului nu mai poate depinde exclusiv de Washington.
Rusia: Reacție oficială de dispreț, dar îngrijorări în culise
Reacția oficială a Federației Ruse, reflectată în The Moscow Times, este una de respingere totală:
- Dmitri Medvedev a catalogat propunerea drept „un ultimatum decorativ, pe care Moscova nici măcar nu l-a sesizat”.
- Serghei Riabkov, ministru adjunct de externe, a reiterat că „Rusia își va atinge obiectivele în cadrul operațiunii militare speciale”.
Semne de îngrijorare: Trump ar putea schimba balanța
Totuși, Washington Post semnalează o teamă crescândă în rândul oficialilor ruși că momentul de avantaj strategic ar putea fi pierdut. Cu Trump din nou în prim-plan și cu un NATO tot mai coeziv, Kremlinul se confruntă cu riscul escaladării costurilor politice și militare ale războiului.
Fracturi interne în SUA: MAGA atacă strategia lui Trump pentru Ucraina
Republicani izolaționiști, în frunte cu Marjorie Taylor Greene și Steve Bannon, critică dur decizia.
Sprijinul indirect al SUA pentru Ucraina a fost întâmpinat cu ostilitate din partea unor membri influenți ai mișcării MAGA. BBC notează reacțiile vehemente:
- „Această decizie încalcă ce le-am promis alegătorilor mei. SUA nu trebuie să se implice într-un război străin.” – Marjorie Taylor Greene
- „Ucraina este un război european. Americanii n-au ce căuta acolo.” – Steve Bannon
Aceste reacții pun presiune pe Trump, aflat între dorința de a proiecta forță internațională și necesitatea de a menține sprijinul unei baze electorale tot mai izolaționiste.
UE, din nou divizată: Slovacia blochează al 18-lea pachet de sancțiuni contra Rusiei
Premierul slovac cere derogare pentru gazul rusesc până în 2034.
Conform Reuters Uniunea Europeană nu a reușit să adopte un nou set de sancțiuni economice împotriva Rusiei din cauza vetoului exercitat de Slovacia. Premierul Robert Fico a cerut un acord special pentru a continua importurile de gaz din Rusia:
„Avem nevoie de gaz accesibil până în 2034. Nu putem sacrifica economia slovacă doar pentru a adopta un pachet politic.” spunea Robert Fico.
Această cerere a complicat procesul de decizie la nivelul Consiliului UE și ridică semne de întrebare asupra solidarității europene în contextul crizei ucrainene.
Tarifele impuse de Trump generează inflație: creșteri de prețuri în SUA
Indicele prețurilor de consum a crescut la 2,7% în iunie.
Politico și BBC arată că politicile comerciale ale lui Trump încep să genereze efecte concrete: inflația a crescut la 2,7% în iunie, cel mai mare nivel din februarie încoace. Deși anterior Casa Albă a minimalizat riscurile tarifelor vamale, acum impactul devine vizibil:
- Prețuri mai mari la energie și chirii
- Companiile au început să transfere costurile taxelor vamale asupra consumatorilor
- Incertitudine economică în prag de alegeri
Canicula lovește Europa: Pierderi de productivitate și scăderi ale PIB-ului în sudul continentului
OCDE: 10 zile de temperaturi peste 35°C reduc productivitatea muncii cu 0,3% anual
Conform unui raport OCDE, valurile de căldură afectează semnificativ productivitatea muncii și economia în general. Europa de Sud, deja vulnerabilă climatic, va suferi cele mai mari pierderi:
- România, Spania, Portugalia și Cipru pot pierde până la -2,5% din PIB până în 2064.
- Grecia și Italia se apropie de -2,2%.
- Franța, deși mai puțin afectată, va suferi pierderi de peste -1,4%.
Productivitatea muncii scade dramatic la temperaturi de peste 40°C, cu peste 1,5%.
„Spania a înregistrat cea mai mare scădere a productivității între 2000–2021, urmată de Franța, Ungaria, Slovacia, România și Bulgaria.” potrivit OCDE.
