O expoziție concretizată în eveniment și dedicată operei lui Brâncuși a fost inaugurată azi la Centrul Pompidou din Paris, unul dintre prestigioasele muzee de artă modernă și contemporană din lume.
În continuarea succesului înregistrat de expoziția „Brâncuși. Surse românești și perspective universale“, găzduită de Timișoara, Capitală Europeană a Culturii în 2023, retrospectiva Centrului Pompidou reunește, în premieră, o colecție de peste 200 de sculpturi, fotografii, desene, filme, arhive, unelte și mobilier de atelier.
Expoziția cuprinde Atelierul lui Brâncuși, loc de creație și de viață al artistului, alături de opere împrumutate de la Tate Modern, MoMA, Guggenheim, Philadelphia Museum of Art, The Art Institute of Chicago, Dallas Museum of Art. De asemenea, de la Muzeul Național de Artă al României, Muzeul de Artă de la Craiova.
Fiind astfel expuse toate lucrările lui Constantin Brâncuși din patrimoniul românesc. În cadrul expoziției de la Paris, o secțiune a distinctă este dedicată Ansamblului monumental „Calea Eroilor” de la Târgu Jiu.
Eveniment: Punerea în valoare, la nivel mondial, a operei lui Brâncuşi
„Din perspectiva obiectivelor de diplomaţie culturală ale Ministerului Afacerilor Externe (MAE), punerea în valoare, la nivel mondial, a operei lui Constantin Brâncuşi joacă un rol central. Vom continua să readucem în atenţia publicului larg originalitatea şi universalitatea creaţiei artistului considerat «părintele sculpturii moderne», precum și apartenenţa sa la patrimoniul cultural al umanităţii.
La capătul unui efort interinstituțional intens desfășurat în ultimii doi ani, Ansamblul monumental «Calea Eroilor» de la Târgu Jiu se află mai aproape de înscrierea în Lista Patrimoniului Mondial UNESCO, decizia finală urmând a fi luată în vara acestui an”, a declarat Janina Sitaru, secretar de stat pentru relații interinstituționale, care a participat la eveniment.
Organizată cu sprijinul instituțional al MAE, prin intermediul Ambasadei României în Republica Franceză și al Institutului Cultural Român cu filiala din Paris, inițiativa Centrului Pompidou transpune afinitățile culturale majore dintre România și Franța, precum și rolul esențial al culturii în ansamblul relațiilor bilaterale dintre cele două state. Expoziția va putea fi vizitată până la 1 iulie 2024.
Eveniment: Brâncuși- experiență imersivă
Viziunea curatorială îi aparţine Arianei Coulondre, care propune şi o experienţă imersivă în atelierul lui Brâncuşi. E realizată cu ajutorul scenografului Pascal Rodriguez, completată de un spaţiu destinat informării.
Proiectul expoziţional amplu este posibil cu sprijinul mai multor muzee internaţionale care deţin lucrări brâncuşiene, precum Tate Modern, MoMA, Guggenheim Museum, Philadelphia Museum of Art, The Art Institute of Chicago, Dallas Museum of Art, Muzeul Naţional de Artă al României (MNAR), Muzeul de Artă din Craiova etc.
„Fragmentarea pe care o aduce Brâncuşi în istoria sculpturii este triplă: o revoluţie a gestului, o revoluţie a formei şi o revoluţie a spaţiului“, a declarat curatoarea Ariane Coulondre într-un interviu publicat în revista Centre Pompidou.
Brâncuşi a extins conceptul de artă
În opinia curatoarei, Brâncuşi a extins conceptul de artă aducând în discuţie soclul, piedestalul, în mod tradiţional utilizat pentru a demarca opera de mediul înconjurător.
Artistul român transformând soclurile în lucrări de artă autonome, fără a mai stabili o ierarhie a pieselor. “Coloana Infinitului”, spune curatoarea, a fost creată pornind de la un soclu a cărui formă este repetată pe verticală, acesta putând fi considerat un moment decisiv în istoria sculpturii. Totodată, este amintit celebrul moment din 1926, când lucrarea brâncuşiană din metal “Pasăre în văzduh”, aparţinând fotografului Edward Steichen, a fost subiectul unei dispute la Vama Statelor Unite ale Americii. Ceea ce a condus, într-un fel, la redefinirea noţiunii de artă.
Alături de lucrările expuse, curatoarea a ales să dezvăluie şi unele detalii despre afinităţile muzicale ale sculptorului român, dansul şi muzica fiind parte importantă a vieţii sale. Un meloman desăvârşit, Brâncuşi a fost impresionat de muzica unor compozitori precum Erik Satie, Darius Milhaud sau Marcel Mihalovici.
Citiți și:
Dezvăluiri: Relația Brâncuși-Maria Tănase, o „minciună”?
