Partidul REPER lansează acuzații grave la adresa Biroului Electoral Central (BEC), susținând că autoritatea electorală aplică un tratament inegal și lipsit de transparență în gestionarea publicității politice, în contextul campaniei electorale pentru alegerile prezidențiale 2025. Reprezentanții REPER denunță o formă de „cenzură mascată” exercitată împotriva anumitor actori politici și cer clarificări oficiale privind modul de aplicare a legislației.
REPER: „Libertate deplină pentru unii, cenzură mascată pentru alții”
Într-un comunicat de presă transmis oficial, REPER își exprimă îngrijorarea profundă față de modul în care Biroul Electoral Central interpretează principiile egalității de tratament în spațiul public.
„Persoane fizice sunt avertizate că își depășesc dreptul la opinie, în timp ce actori politici cu influență directă asupra procesului electoral – precum Prim-ministrul României, care este și președintele unui partid cu un candidat înscris în cursa electorală – beneficiază de o toleranță suspectă în exprimarea unor poziționări politice favorabile unui anumit candidat. O asemenea abordare ridică serioase semne de întrebare privind imparțialitatea autorităților electorale”, arată comunicatul REPER.
BEC a dispus eliminarea a peste 600 de materiale electorale online
Potrivit datelor oficiale, BEC a solicitat miercuri eliminarea a 609 materiale electorale publicate pe platforme online, dintre care 149 au fost postate de persoane fizice care nu dețin funcții publice sau elective, dar sunt recunoscute ca actori politici.
Aceste materiale ar fi fost publicate fără respectarea obligațiilor legale privind semnalarea prin etichetare a propagandei politice, conform prevederilor OUG 1/2025 și ale Hotărârii AEP 9/2025.
Însă REPER consideră că măsurile luate de BEC au fost aplicate selectiv, iar în lipsa unor criterii clare, deciziile creează incertitudine juridică și favorizează unii competitori electorali în detrimentul altora.
REPER: Solicitări ignorate de BEC și AEP timp de 5 zile
Partidul REPER atrage atenția că, deși nu participă direct în alegerile prezidențiale din acest an, este parte activă în viața democratică și are dreptul să se exprime public. În acest sens, a transmis o solicitare oficială de clarificare atât către BEC, cât și către Autoritatea Electorală Permanentă (AEP), însă, după cinci zile, nu a primit niciun răspuns.
„Această tăcere instituțională generează un precedent periculos și contribuie la o atmosferă de incertitudine juridică în campania electorală, contrar obligațiilor asumate de România prin Regulamentul UE 2024/900 privind transparența în publicitatea politică, precum și a normelor interne relevante”, avertizează REPER.
Camelia Sălcudean (REPER): „Ni se refuză dreptul la comunicare politică”
Președinta partidului, Camelia Sălcudean, a declarat că REPER încearcă să respecte cadrul legal și că a cerut clarificări tocmai pentru a se conforma, dar actuala legislație este incompletă și ambiguă, mai ales în ceea ce privește actorii politici care nu sunt competitori electorali direcți.
„Considerăm că este inacceptabil ca un partid politic să nu poată face uz de propriile canale de comunicare internă și publică pentru a-și exprima poziția politică – fără ca acest lucru să fie automat interpretat ca finanțare electorală, câtă vreme nu se face apel la resursele unui competitor și nu sunt utilizate forme de publicitate plătită.
Regulamentul european însuși definește publicitatea politică într-un mod care permite comunicarea internă și nefinanțată, considerând-o parte firească a vieții democratice”, a transmis Sălcudean.
Bilanțul deciziilor BEC în perioada 4–12 aprilie 2025
Conform datelor oficiale, în intervalul 4–12 aprilie, BEC a emis:
- 175 de decizii de admitere a plângerilor privind materiale politice cu conținut ilegal;
- 104 decizii de respingere a plângerilor primite.
Aceste cifre indică o activitate intensă a BEC în ceea ce privește supravegherea conținutului electoral în spațiul digital, însă REPER contestă criteriile de selecție și modul în care sunt interpretate normele legale, în lipsa unor îndrumări clare pentru actorii politici neparticipanți.
Lipsa unei legislații armonizate creează haos în campanie
REPER atrage atenția că legislația actuală privind publicitatea politică este:
- nearmonizată între legislația națională și reglementările europene;
- interpretabilă în ceea ce privește rolul actorilor politici neparticipanți;
- aplicată inegal de către autoritățile electorale.
Această situație afectează nu doar libertatea de exprimare, ci și principiile de transparență și echitate electorală.
REPER cere tratament egal și claritate legislativă în campania electorală
În contextul alegerilor prezidențiale din 2025, REPER solicită public:
- clarificări oficiale din partea BEC și AEP;
- respectarea egalității de tratament între actorii politici;
- transparență în aplicarea normelor privind publicitatea politică;
- armonizarea legislației naționale cu Regulamentul UE 2024/900;
- garantarea dreptului la exprimare politică nefinanțată prin canale proprii.
Potrivit REPER, ignorarea acestor solicitări riscă să afecteze grav credibilitatea procesului electoral și să creeze un precedent periculos privind limitarea accesului la comunicare politică în afara cadrului strict competițional.
