Ministerul Transporturilor ar putea continua lucrările la proiectul Canal București – Dunăre cu finanțare europeană. Apel de proiecte de 460 de milioane de euro pentru infrastructura navală prin PT 2021-2027.
Ministerul Transporturilor lansează trei apeluri de proiecte cu finanțare europeană de 460 de milioane de Euro pentru investiții în infrastructura navală. Este vorba despre proiecte noi prin Programul Transport 2021-2027 (porturi maritime, căi navigabile interioare și porturi interioare), dar și obiective fazate din actualul Program POIM care se închide la 31 decembrie 2023.
Totodată, vor fi finanțate și proiecte în suprastructura portuară în vederea reducerii blocadei din zona Mării Negre ca urmare a conflictului armat din Ucraina. Comisia Europeană a aprobat Programul Transporturi pentru România în decembrie 2022 cu o finanțare totală de aproape 10 miliarde Euro din care fonduri nerambursabile de 4,6 miliarde de euro, bani atât pentru autostrăzi cât și pentru CFR și Metrorex (detalii aici). Supracontractarea în Transporturi este de 300% procent care se regăsește și în apelul de proiecte pentru infrastructura navală.
Alocarea totală prin intermediul acestor apeluri este de 460 mil. euro cu posibilitatea supractontractării până la 1,3 miliarde de euro (300%), iar printre lucrările ce ar putea fi finanțate se numără finalizarea Canalului București – Dunăre (Proiectul București, port la Dunăre), lucrări hidrotehnice pentru navigația pe Dunăre, sectorul românesc , modernizarea și dezvoltarea infrastructurii portuare. Studiul de Fezabilitate pentru continuarea lucrărilor la Canalul București – Dunăre a fost atribuit în ianuarie 2023 cu firma de proiectare Aqua Prociv, iar termenul de predare este luna decembrie 2023.
„Astfel, începând cu 26.10.2023, administratorii porturilor maritime și fluviale, cei de căi navigabile, operatori portuari autorizați de administrația portuară, MTI (prin direcția de specialitate aferentă sectorului naval), Unități Administrativ Teritoriale (pentru porturile aflate în administrarea acestora), inclusiv parteneriate între aceștia, pot depune proiecte pentru dezvoltarea infrastructurii de transport în sectorul naval și realizarea de investiții în suprastructura portuară. Dintre cele trei apeluri de proiecte, cele care vizează investiții în porturi maritime, căi navigabile interioare, porturi interioare și creșterea capacității administrative a beneficiarilor (PT/134/PT_P7/ OP3/RSO3.1/PT_A16 și PT/135/PT_P7/OP3/RSO3.1/PT_A16) sunt de tip necompetitiv, conform principiului „primul venit, primul servit”, până la epuizarea finanțării disponibile sau până la încheierea apelului, oricare dintre cele două date survine prima. Investițiile eligibile în cadrul unui proiect depus vor viza:
– modernizarea și dezvoltarea infrastructurii portuare în porturile românești maritime și interioare (fluviale) situate pe rețeaua TEN-T și TENT-Core (inclusiv modernizarea și extinderea rețelelor de utilități de interes general și a facilităților subterane de stingere incendii), cu excepția infrastructurii destinate transportului combustibililor fosili;
– modernizarea și extinderea rețelelor de transport terestru din incinta portuară (drumuri, linii de cale ferată);
– construcția/modernizarea infrastructurii de acces în porturile românești maritime și interioare (fluviale) situate pe rețeaua TEN-T și TENT-Core;
– activități de dragare în porturile românești maritime și interioare (fluviale) situate pe rețeaua TEN-T și TENT-Core;
– lucrări hidrotehnice pentru eliminarea punctelor critice pentru navigație pe sectorul românesc al Dunării și creșterea eficienței transportului naval pe canalele navigabile ale acesteia;
– activități privind îmbunătățirea navigației pe sectorul românesc al Dunării și canalele navigabile ale Dunării, inclusiv a măsurilor pentru asigurarea navigației în condiții de siguranță, în particular în punctul critic Bala, modernizarea ecluzelor;
– activități care vizează finalizarea Canalului Dunăre – București;
– activități de modernizare / dezvoltare porturilor dunărene strategice / situate pe rețeaua TEN-T, inclusiv a instalațiilor de combustibili alternativi (alimentare cu energie electrică la cheu, bunkeraj de hidrogen, metanol și amoniac), cu respectarea prevederilor Regulamentului 651/2014, cu modificările și completările ulterioare”, a transmis Ministerul Transporturilor.
Din alocarea de 460 de milioane de euro, 360 de milioane de euro cu posibilitatea de supracontractare până la un miliard de euro sunt pentru proiecte noi, 90 de milioane de euro cu posibilitate de suplimentare la 270 de milioane de euro pentru fazarea proiectelor din POIM, iar 8 milioane de euro și triplare la 24 milioane de euro pentru proiecte în suprastructura portuară în vederea reducerii blocadei din zona Mării Negre ca urmare a conflictului armat din Ucraina.
Date suplimentare proiectul București, port la Dunăre
Canalul București – Dunăre, un proiect început de Ceaușescu în anii 80 a deja costat 2,7 miliarde euro, dar a fost abandonat la aproximativ 70% după Revoluție.Compania Națională Administrația Canalelor Navigabile estimează că va fi cel mai mare proiect de investiții, cu 21.600 noi locuri de muncă în perioada execuției și 520 de angajați în perioada de exploatare.
Potrivit Caietului de Sarcini, Bucureștiul va avea două Porturi, la Glina pe Dâmbovița și în localitatea 1 Decembrie pe Argeș.
Calea Navigabilă are pe râul Argeș o lungime de 73 de kilometri până la Oltenița și preia o diferență de nivel de 53 metri prin patru noduri hidrotehnice (NH) – ecluze, iar pe Dâmbovița o diferență de nivel de 14 metri prin 2 noduri hidrotehnice. Secțiunea transversală este trapezoidală cu lățimea la baza de 80 de metri pe Argeș respectiv 40 de metri pe Dâmbovița și o adâncime minimă de 4,5 metri.
Finalizarea proiectului prin care Bucureștiul va avea acces direct la Portul Constanța și fluvial (nu doar rutier și feroviar) și mai departe la orașele europene de pe Dunăre și la rețeaua de căi navigabile din Europa este necesară pentru că lucrările în care s-au investit 2,7 miliarde de Euro înainte de anii 90 sunt avansate, dar abandonate și în continuă degradare și vandalizare, arată Ministerul Transporturilor. Capacitatea totală a căii navigabile va fi de 24 mil. tone/an.
