Reindustrializarea României, promisă de guvern prin lansarea Planului Național pentru Marea Industrie, în valoare de 2 miliarde de euro, are posibilități de realizare discutabile, a declarat Cristian Pârvan, președinte PIAROM – Patronatul Investitorilor Autohtoni, în exclusivitate pentru Oficiul de Știri. ”Una vorbim, alta facem”, acuză Pârvan, care a identificat principalele frâne ce pot sta în calea planului ambițios al guvernului.
Reindustrializarea României – ambiții mari, posibilități reduse
Reindustrializarea României este o temă aflată constant pe agenda publică, în condițiile în care țara noastră de confruntă de ani buni de zile cu un regres puternic și constant al producției industriale. Guvernul Ciolacu a prezentat de curând un plan național ambițios pentru refacerea industriei românești, dar posibiliățile de punere în practică sunt reduse, crede Cristian Pârvan, președintele PIAROM.
”Bineînțeles că primul răspuns este să spui că este nemaipomenit de important și trebuia făcut de 30 de ani, în sensul că să nu omorâm găina care făcea ouă.
Dar, plecând de la realitățile cu care ne confruntăm, trebuie să spunem că importăm produse chimice pentru că, din păcate, am omorât petrochimia românească (și avem un deficit deosebit al balanței externe la acest capitol), am omorât siderurgia românească și acum plângem după oțel-beton.
Deci, ideea este foarte bună. Din păcate, dincolo de declarații, posibilitățile financiare sunt reduse, iar apetitul investitorilor privați, în contra speranțelor guvernului, este deocamdată destul de limitat.
Dacă ne uităm la ce se întâmplă în toate țările europene, evoluția economică nu este favorabilă. Așa că investitorii sunt deocamdată reticenți în a-și cheltui resursele financiare pe investiții noi.
E adevărat, avem și exemple pozitive: Încercarea lui Umbrărescu să dea drumul la Oțelul Roșu în siderurgie e unul, fabrica de la Oradea, e altul. Rămâne însă de neînțeles lipsa de determinare și de soluții în fabricarea de îngrășăminte chimice, de care avem nevoie ca de aer.”, a spus reprezentantul patronatelor.
Costurile cu energia, o mare problemă
”Declarațiile și ambițiile sunt bune, dar posibilitățile de realizare sunt discutabile. Costurile cu energia rămân una din frânele acestor ambiții. Vedem cum Grecia, Bulgaria și România se plâng la Uniunea Europeană că gândirea acestei Uniuni Europene șchioapătă, când vine vorba de prețurile energiei, aceste țări acuzând că de fapt sunt obligate, prim măsurile impuse de Comisia Europeană, să aibă prețuri net superioare celor din țările vestice.
Pe de altă parte, nici țările vestice nu sunt stimulate de această politică agresivă privind decarbonatarea (bună ca idee, dar dificil de realizat, după cum se vede), pentru că și țările vestice acuză prețul energiei.
Să ne amintim de Declarația de la Antwerp, urmare a întâlnirii între 70 de mari companii europene și doamna Von der Leyen, în care s-a spus că politica impusă de Comisia Europeană distruge industria blocului comunitar, dezindustrializarea devenind o realitate la nivelul Uniunii Europene.”, arată președintele PIAROM.
Reindustrializarea României – ”Una vorbim, alta facem”
”În, plus, există un aspect particular pentru România. E adevărat că Uniunea Europeană încearcă să își reducă dependența de importurile de materii prime speciale. România, binecuvântată cum este, cu resurse naturale diverse, oferă numeroase posibilități și în acest domeniu, fie că vorbim de litiu, de grafit, de cobalt și de alte materiale speciale.
Experiența cu cuprul ne arată că deocamdată , fără o reindustrializare, adică fără o refacere a lanțului de exploatare a unor resurse naturale până la produse finite cu valoare adaugată, pe care România l-a avut, este o mare, mare problemă.
România, cel puțin deocamdată, trebuie să respecte ce a stabilit Comisia Europeană, adică să își inventarieze resursele naturale și să le comunice oficial la Bruxelles, dar nu se spune nimic despre un posibil sprijin al Comisiei Europene pentru dezvoltarea locală a industriilor de prelucrare.
Și atunci riscăm, ca în cazul cuprului, să livrăm la export resurse naturale slab prelucrate. Alte exemplu: În loc să producem grafen în țară, noi exportăm grafit și îl prelucrează alții pentru a obține grafen.
Spunem că am umplut depozitele cu gaz metan și ne propunem să exportăm gaz metan, în loc să facem îngrășăminte, unde 80% din costuri este reprezentat de materia primă, gazul metan.
Toate aceste exemple se bat cap în cap cu strategia de reindustrializare a țării. Una vorbim și alta facem, deocamdată. Ni se promite un viitor luminos, dar mereu ni s-a promis asta.”, a mai spus Cristian Pârvan.
Tentația firmelor abonate la banul public
România are multe domenii în care ar putea fi refăcute lanțurile de valoare, spune președintele PIAROM: ”Deocamdată sunt lucruri greu de anticipat și pare că există și această tentație să avem firme abonate la banul public. Există exemplul, din informații publice, al unei firme cu un singur angajat care a primit 42 de milioane de euro și nimeni nu explică de ce și cum, în timp ce firma de la Oradea, care a făcut o investiție de 600 de milioane de euro, a primit un ajutor de 100 de amilioane de euro.
Avem multe domenii în care chiar am putea să refacem lanțul de valoare și să creștem PIB-ul prin produse cu valoare adăugată, că industria asta înseamnă.
Să dăm doar exemplul industriei alimentare – de ce să exporți grâu și porumb și să imporți biscuiți, aluat congelat și toate celelalte din domeniul făinoaselor? Apoi, de ce să exporți minereu de cupru și să imporți tablă și fire de cupru? De ce să imporți tramvaie, când le poți face în România?
În concluzie, ar fi minunat dacă s-ar face cu adevărat ceva pentru reindustrializarea României”.
CITIȚI ȘI: Guvernul Ciolacu reindustrializează economia României (oficiuldestiri.ro)
