Un incident deosebit de grav, cu posibile implicații internaționale, a avut loc în seara zilei de 14 iunie 2025, la Punctul de Trecere a Frontierei Siret, unde doi cetățeni provenind din Ucraina – un bărbat de 49 de ani și o femeie de 39 de ani, soț și soție – au fost descoperiți cu 1.400.000 de dolari ascunși pe corp. Cei doi încercau să intre în România pe jos și nu au declarat nicio sumă de bani la intrarea în țară, deși legea o impune în mod expres pentru valori mai mari de 10.000 de euro. Descoperirea a fost făcută de o echipă mixtă de control, formată din polițiști de frontieră și inspectori vamali. Cazul este cu atât mai șocant cu cât vorbim despre refugiați din Ucraina, veniți dintr-o zonă de conflict, unde contextul economic și social este profund destabilizat de război.
Refugiați din Ucraina, prinși cu 1,4 milioane de dolari ascunși pe corp: control corporal și descoperirea unei sume-record
Evenimentul s-a produs în jurul orei 19:50. Cei doi, care se deplasau pe jos, au stârnit suspiciuni echipei de control, care a decis aplicarea unei verificări fizice amănunțite.
În urma acestui control:
- asupra bărbatului de 49 de ani, cetățean ucrainean, s-au găsit 810.000 de dolari americani;
- asupra soției sale, în vârstă de 39 de ani și posesoare a unei duble cetățenii româno-ucrainene, au fost găsiți 590.000 de dolari.
Niciuna dintre aceste sume nu a fost declarată în prealabil, conform obligațiilor legale în vigoare.
Ce spune legea: orice sumă peste 10.000 euro trebuie declarată
Conform legislației române și europene, orice persoană care transportă sume de bani în numerar mai mari de 10.000 de euro (sau echivalentul în alte valute) are obligația de a le declara autorității vamale la intrarea sau ieșirea din țară.
Această regulă are rolul de a preveni spălarea banilor, finanțarea terorismului și alte infracțiuni economice transfrontaliere.
În cazul celor doi, autoritățile au aplicat următoarele măsuri:
- confiscarea integrală a sumei de 1.400.000 de dolari;
- amenzi contravenționale de 15.000 lei fiecare, aplicate de Biroul Vamal Siret.
Refugiați din Ucraina, prinși cu bani pe corp: Cum au ascuns banii
Deși autoritățile nu au oferit detalii exacte privind metoda de ascundere a banilor, cel mai probabil este vorba despre:
- bani lipiți de corp sub haine;
- buzunare special cusute în lenjerie, jachete sau pantaloni;
- eventual, folie sau materiale textile care reduc riscul detectării la controlul corporal.
Ascunderea banilor direct pe corp este o metodă utilizată adesea în cazurile de contrabandă umană sau financiară, dar este extrem de riscantă – nu doar din punct de vedere legal, ci și sanitar sau fizic.
De unde provin banii? Ipoteze și speculații
Cea mai mare necunoscută în acest moment este proveniența banilor. Mai ales în contextul actual al războiului din Ucraina, suma de 1,4 milioane de dolari ridică întrebări serioase. Printre ipotezele luate în calcul de autorități:
- Furt sau deturnare de fonduri umanitare;
- Spălare de bani proveniți din activități ilegale, cum ar fi contrabanda cu combustibil, arme, țigări, valută sau chiar criptomonede;
- Tentativa de a transporta bani pentru afaceri de tip cash-based în România sau Europa de Vest;
- Evadare fiscală sau evitarea controalelor bancare impuse de sistemele financiare din Ucraina și statele UE.
Ancheta este în desfășurare, iar organele judiciare și de informații vor decide dacă se impune deschiderea unui dosar penal pentru infracțiuni economice sau de altă natură.
România, poartă de intrare pentru fluxuri de numerar suspecte
România, prin poziția sa geografică, devine un coridor strategic pentru transferurile de bunuri, numerar și persoane dinspre zona de conflict ucraineană către Uniunea Europeană. În ultimele luni, s-au înmulțit semnalele privind:
- transporturi de valută nedeclarată prin vămile din nord și est;
- tentative de contrabandă cu aur, bijuterii sau bunuri de lux;
- plăți cash în domenii opace, precum imobiliare, servicii de transport sau achiziții de mașini.
Autoritățile române și europene colaborează tot mai strâns pentru monitorizarea fluxurilor suspecte, mai ales în contextul sancțiunilor internaționale și reglementărilor legate de controlul capitalului.
Poate deveni un caz de spălare de bani?
Dacă în cadrul anchetei se constată că suma transportată are origine ilicită sau este rezultatul unei activități comerciale nedeclarate, cazul poate intra sub incidența legii privind prevenirea și combaterea spălării banilor.
În acel moment, cei doi ar putea fi cercetați penal, iar România ar putea cere sprijinul agențiilor internaționale – cum ar fi Europol, OLAF sau Interpol.
