Noua găselniță a celor de la USR, reînvierea referendumului din 2009 și transformarea lui într-un act normativ, pare un populism sortit eșecului și o dinamită pentru partid.
Un proiect populist marca USR
Referendumul din 2009 a fost invocat de USR într-un act normativ depus în Parlament al cărui ecou a ajuns până la Palatul Victoria. Ilie Bolojan, premierul României, a transmis recent că reducerea numărului de parlamentari ar reprezenta o formă de respect pentru români. Mai mult decât atât, PNL, prin vocea lui Mircea Abrudean, președintele Senatului, a anunțat că va depune un alt proiect pentru reducerea numărului de parlamentari.
La nivel de Coaliție, inițiativa este susținută doar de USR, deși mai mult prin prisma celor doi inițiatori, deputații Claudiu Năsui și Cristina Prună, decât printr-o poziție oficială exprimată pe subiect. Inițiativa este susținută și de AUR, care afirmă că era parte a programului său de guvernare.
Propunerea nu este scutită de riscul populismului, deoarece nu se argumentează pe criterii şi pe date concrete, ci pe marginea argumentului de a reduce cheltuielile statului şi de a adapta Parlamentul României la evoluţiile demografice. Pe lângă asta, reducerea numărului de parlamentari se poate face pe Legea nr. 208 / 2015. Trebuie doar să se aplice norma de reprezentare la noua populație.
Noua lege i-ar afecta inclusiv pe useriști
Recentele sondaje de opinie plasează USR, partidul inițiatorilor controversatului demers legislativ, abia pe locul patru, cu 11,5 procente. Plecând de la aceste date deloc neglijabile, dacă am avea 300 parlamentari, USR ar reuși să prindă mai puține mandate în Parlament decât are acum.
În prezent, Senatul a decis prelungirea termenului de adoptare tacită de la 45 la 60 de zile a propunerii legislative. Dacă va trece de prima Cameră sesizată, fie și prin adoptare tacită, inițiativa va pica la vot în Camera Deputaților, Camera decizională.
Bogdan Dima: Trebuie să eficientizăm bicameralismul
Într-un interviu, recent acordat, Bogdan Dima, conf. univ. dr. la Facultatea de Drept a Universității București, crede că această temă este una politico-electorală și că ar trebui eficientizat bicameralismul. ”Ceea ce contează cu adevărat pentru eficiența activității parlamentare nu este neapărat structura parlamentului care reflectă mai degrabă structura de stat, ci tipul de bicameralism pe care îl prevăd constituțiile. Din acest punct de vedere, România are cea mai proastă și ineficientă formă de bicameralism, în care senatorii și deputații reflectă aceeași populație, au aceeași durată a mandatului și competențe aproape identice. Pentru a asigura o mai mare reprezentare a intereselor societății și un control reciproc mai eficient în activitatea de legiferare, o cameră trebuie să devină în mod real decizională, iar cealaltă ponderatoare, să elimine excesele primei camere. Însă, faptul că avem un bicameralism prost și ineficient nu înseamnă că trebuie să trecem de la bicameralism la unicameralism, ci înseamnă că trebuie să eficientizăm bicameralismul”, a declarat prof. Bogdan Dima.
PRECIZĂRI: Legea nr. 190 din 2018, la articolul 7, menționează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare și protecția datelor cu caracter personal. Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
