Războiul comercial declanșat de administrația Trump împotriva Chinei pare a nu intimida Beijingul, care pregătește o ripostă pe măsură. Nu doar că Beijingul a răspuns cu o creștere similară de taxe vamale, dar toate indiciile arată că marea putere asiatică pregătește un război al randamentelor, prin vânzarea masivă de titluri de trezorerie SUA, care va pune o presiune uriașă pe datoria publică americană și pe dolar.
Războiul comercial se bate cap în cap cu războiul randamentelor
Războiul comercial împotriva Chinei a fost declanșat de Donald Trump prin creșterea cu 34% a taxelor vamale deja existente, care erau la nivelul de 20%. Prin urmare, toate exporturile chineze în SUA trebuie să se confrunte cu scumpiri de 54%.
Beijingul a ripostat cu o majorare similară, de 34%, a taxelor vamale aplicate importurilor SUA în China, fapt ce a stârnit furia lui Donald Trump.
Președintele american a amenințat ieri că, dacă factorii de decizie de la Beijing nu dau înapoi și nu retrag taxele e vamale impuse importurilor americane, va introduce tarife suplimentare de 50% celor deja existente, ceea ce ar face ca mărfurile chinezești ajunse în SUA să suporte scumpiri de 104%.
Anunțul a provocat deja scăderea valorii pe bursele internaționale pentru acțiunile marilor companii de retail, precum Alibaba, dar Beijingul are un as în mâneca pe care toate semnalele arată că este gata să îl folosească: deținerile de titluri de trezorerie SUA.
Războiul comercial poate fi fatal pentru dolarul american
Guvernul SUA are datorii de trilioane de dolari către entități străine, inclusiv guverne, bănci centrale, companii și investitori individuali.
Această datorie include obligațiuni de trezorerie americane și alte titluri de valoare, care sunt populare deoarece sunt considerate investiții sigure.
Multe națiuni cumpără titluri de valoare de la Trezoreria SUA deoarece sunt considerate una dintre cele mai sigure opțiuni de investiții disponibile.
Anul trecut, țările străine dețineau aproximativ 7,9 trilioane (mii de miliarde) de dolari în titluri americane de trezorerie – sau 22,9% din datoria totală a SUA.
În ultimii 20 de ani, China și Japonia au fost țările care au deținut cea mai mare parte din datoria SUA în titluri de trezorerie.
Dacă în 2014 China avea în posesie cea mai mare parte din datoria SUA, în 2024 locurile s-au inversat, cu Japonia pe primul loc.
Astfel, cele cinci țări care dețineau anul trecut cele mai mari sume din datoria SUA au fost Japonia (1,1 trilioane dolari), China (749 miliarde dolari), Regatul Unit (690,2 miliarde dolari), Luxemburg (373,5 miliarde dolari) și Canada (328,7 miliarde dolari).
China adoptat politica achiziționării de titluri de stat SUA pentru a oferi convertibilitate propriei monede naționale, care devenea astfel legată de dolarul american. În ultimii ani Beijingul s-a reorientat însă către aur, cumpărând cantități impresionante pentru susținerea yuanului, concomitent cu renunțarea la titlurile de trezorerie americane.
Beijingul amenință acum, ca răspuns la războiul comercial declanșat de Donald Trump, că va folosi deținerile sale de titluri americane se stat ca armă și va pune pe piață 50 de miliarde de dolari în titluri de trezorerie.
Titlurile americane de stat, scădere de încredere
În mod obișnuit, atunci când o cantitate mare de obligațiuni de stat (titluri de trezorerie) este pusă în vânzare, randamentul acestor titluri scade.
Când prețul acțiunilor sau al oricăror active de risc scade din cauza iminenței unei recesiuni economice (indicele S&P 500 a scăzut ieri cu 22%), investitorii caută un loc sigur pentru a-și parca numerarul.
Iar piața de obligațiuni este așa-numitul refugiu spre care se îndreaptă numerarul, după vânzarea activelor de risc, plecând de la ideea că datoriile suverane (titlurile de stat) sunt cele mai sigure plasamente.
Pe măsură există o cerere din ce în ce mai mare, prețul obligațiunilor crește și randamentul acestora (câștigul oferit) scade puternic.
Doar că de această dată nu se întâmplă la fel cu titlurile americane de trezorerie, semn că administrația SUA are o mare problemă.
Randamentul obligațiunilor americane crește, în ciuda ofertei mari de pe piață, ceea ce constituie o divergență clară. Acest tip de divergență poate fi observat pe piețele emergente de pe tot globul, dar este rară pe piețele dezvoltate.
SUA se confruntă însă cu deficite gemene uriașe -comercial și de cont curent- iar când o țară are un deficit dublu și economia ei intră în criză, randamentele obligațiunilor cresc, nu scad, pentru că titlurile nu mai sunt văzute ca active sigure.
Zorii unui nou sistem financiar?
Statutul dolarului de monedă în care cele mai multe bănci centrale își țin rezervele este construit nu doar pe dimensiunea economiei SUA, ci și pe încrederea în instituțiile sale, în statul de drept și în angajamentul Statelor Unite pentru un comerț relativ deschis.
Iar introducerea unor taxe vamale generale atacă în mod direct această fundație, sunt de părere o parte dintre cei mai renumiți analiști financiari internaționali.
Dacă lumea începe să vadă SUA ca un partener comercial nesigur, sau unul care își folosește moneda și dimensiunea economică pe post de armă, lucrurile nu vor rămâne fără consecințe.
Piața ”pedepsește” deja titlurile de stat SUA. După data de 2 aprilie, în care Donald Trump a proclamat ”Ziua Eliberării” și a anunțat tarifele globale, randamentul titlurilor de trezorerie
SUA (costul cu care Statele Unite își finanțează datoria publică) pe 10 ani a scăzut puternic.
Ieri însă a revenit la nivelul de dinainte de 2 aprilie, semn că piața de capital reacționează negativ la politicile lui Trump, considerate agresive și haotice, potrivit wolfstreet.com.
Piața de obligațiuni a națiunii cu moneda de rezervă a lumii se comportă ca cea a unei piețe emergente.
Punerea pe piață de către China a 50 de miliarde de dolari în titluri de trezorerie, în condițiile randamentelor în creștere ale titlurilor americane de stat ar pune o presiune uriașă pe datoria publică a SUA, fapt ce se va răsfrânge direct asupra influenței dolarului la nivel internațional, ca monedă de rezervă.
Aceste evoluții ar putea face ca sistemul financiar global să fie în zorii unei schimbări masive, aduse de războiul comercial.
