Rata inflației în România a scăzut ușor în martie 2025, ajungând la 4,86%, față de 5,02% în februarie 2025, potrivit datelor recente publicate de Institutul Național de Statistică (INS). Această scădere moderată reflectă o ușoară ameliorare a presiunilor inflaționiste din piață, dar majorarea prețurilor în continuare în diverse sectoare, precum alimentele, serviciile și mărfurile nealimentare, indică faptul că inflația rămâne o provocare semnificativă pentru economia românească.
Rata inflației a scăzut în România
Deși rata anuală a inflației a scăzut ușor în martie 2025, analizele detaliate arată că prețurile au continuat să crească semnificativ în anumite sectoare, ceea ce sugerează că România încă se află într-o perioadă de inflație persistentă, dar cu o traiectorie de scădere moderată.
Conform datelor publicate de INS, produsele alimentare au înregistrat o creștere semnificativă de 5,10%, iar serviciile au avut o majorare considerabilă de 6,99%. Aceste creșteri pot fi atribuite, în mare parte, creșterii costurilor de producție și transport, dar și factorilor externi, cum ar fi fluctuațiile prețurilor internaționale ale energiei și materiilor prime.
Pe de altă parte, mărfurile nealimentare au avut o creștere mai mică de 3,84%. Acest lucru sugerează că, în ciuda presiunilor inflaționiste, unele sectoare ale economiei românești au fost mai stabile, cel puțin în comparație cu altele. Însă, chiar și cu aceste fluctuații, rata inflației de 4,86% în martie 2025 indică o ușoară ameliorare față de începutul anului, dar și o stabilitate fragilă pe termen scurt.
“Indicele prețurilor de consum în luna martie 2025 comparativ cu luna februarie 2025 a fost de 100,27%“, a menționat INS în raportul său, adăugând că rata inflației de la începutul anului comparativ cu decembrie 2024 a fost de 2,1%. De asemenea, rata anuală a inflației în martie 2025 comparativ cu martie 2024 a fost de 4,9%, ceea ce subliniază o creștere continuă a prețurilor față de aceeași perioadă a anului trecut.
Rata inflației pe segmente: Alimentație, servicii și mărfuri nealimentare
Inflația în România rămâne o problemă semnificativă, dar cu impact diferit asupra diferitelor sectoare. Printre sectoarele cel mai afectate se află produsele alimentare, care au înregistrat o creștere de 5,10%. Alimentele sunt esențiale pentru consumatorii români și reprezintă o parte semnificativă din cheltuielile lunare ale gospodăriilor, ceea ce face ca majorările de prețuri în acest sector să fie simțite direct în bugetele familiilor.
Serviciile, de asemenea, au avut o creștere semnificativă de 6,99%, ceea ce poate fi explicat prin scumpirea energiei și a altor factori legati de costurile de producție ale companiilor care oferă servicii publice sau private. Creșterea acestora poate influența și costurile pentru gospodării, iar românii vor simți în continuare impactul în facturile lunare, inclusiv în domenii precum educația, sănătatea și transportul.
Mărfurile nealimentare, deși mai puțin afectate comparativ cu alimentele și serviciile, au înregistrat totuși o creștere de 3,84%. Această creștere reflectă, în principal, evoluțiile din sectorul energetic și al materiilor prime, dar și ajustările prețurilor în urma presiunilor internaționale.
Prognoza inflației în România și anticipațiile BNR pentru 2025 și 2026
În ciuda unei ușoare scăderi pentru rata inflației, prognozele economice indică faptul că inflația va rămâne o problemă majoră în următorii ani. Banca Națională a României (BNR) a revizuit în creștere prognoza de inflație pentru finalul anului 2025, de la 3,5% la 3,8%. De asemenea, BNR estimează că inflația va scădea treptat începând din 2026, ajungând la 3,1% la sfârșitul anului 2026.
“Rata anuală a inflației va continua să fluctueze și în prima parte a anului 2025, dar se va reduce treptat pe măsură ce economiile interne vor da roade” a declarat guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, în cadrul unui raport economic din februarie 2025. Prognoza BNR sugerează că, în ciuda unei scăderi în mod graduală, inflația va continua să se situeze peste intervalul țintă al BNR pentru o perioadă semnificativă de timp.
Conform scenariului de bază al proiecției macroeconomice al BNR, rata anuală a inflației va atinge 3,8% în luna decembrie 2025. Această estimare reflectă, în principal, scumpirile observate la începutul anului, cum ar fi cele la produsele din tutun și la serviciile cu prețuri administrate. În plus, inflația de bază (excluzând alimentele și energia) va continua să fie o componentă semnificativă a presiunilor inflaționiste.
Cum vor influența scumpirile de preț viața de zi cu zi a românilor?
Inflația are un impact direct asupra puterii de cumpărare a consumatorilor români, iar scumpirile la produsele alimentare și servicii vor continua să afecteze bugetele gospodăriilor.
În plus, creșterea prețurilor la energie și combustibili poate duce la un impact negativ asupra sectorului industrial și al transporturilor, ceea ce va duce la o creștere a prețurilor în lanț. Aceste efecte vor fi resimțite în mod deosebit de către persoanele cu venituri fixe sau reduse.
În ciuda acestor provocări, prognoza BNR sugerează o ușoară ameliorare a inflației începând din 2026, ceea ce ar putea reduce presiunile asupra gospodăriilor. Totodată, măsurile economice de combatere a inflației și politicile fiscale ale guvernului vor juca un rol important în temperarea creșterii prețurilor și în menținerea stabilității economice.
Provocările viitoare pentru România în contextul inflației și creșterii economice
Chiar și cu o ușoară scădere a inflației, România se confruntă cu multiple provocări economice. Scumpirea produselor de bază, fluctuațiile prețurilor energiei și riscurile externe vor continua să influențeze economia națională. Guvernul și Banca Națională vor trebui să adopte măsuri suplimentare pentru a sprijini redresarea economică și a asigura o creștere sustenabilă pe termen lung.
În acest context, inflația rămâne o provocare semnificativă, dar prognozele economice sugerează o stabilizare treptată a prețurilor și o reducere a presiunilor inflaționiste în următorii ani. România va trebui să implementeze politici economice echilibrate, care să sprijine atât creșterea economică, cât și stabilitatea prețurilor.
