Europarlamentarul PNL Rareş Bogdan a declarat marţi seară, despre o posibilă schimbare a lui Marcel Boloş din funcţia de ministrul al Finanţelor, că nu îl dau afară pe domnul Boloş, îl roagă doar să fie liberal. „I-am spus să nu se comporte ca un contabil, să se comporte ca un liberal responsabil”, a precizat prim-vicepreşedintele PNL, referitor la negocierile cu Comisia Europeană privind scăderea deficitului şi măsurile fiscale care urmează să fie stabilite de Executiv.
Prim-vicepreşedintele PNL Rareş Bogdan a declarat marţi, la Prima News, că PNL nu va fi de acord cu majorări de taxe şi impozite, dar că liberalii pot discuta despre scoaterea unor facilităţi.
„Trebuie să avem o administraţie mai suplă”, a mai afirmat europarlamentarul, el dând şi exemplul viciilor, precum impozitarea încă redusă la păcănele sau TVA-ul redus la băuturile carbogazoase.
„El este un liberal, este român, ştie interesul national al României”
”I-am spus lui Marcel Boloş să nu se comporte ca un contabil, să se comporte ca un liberal responsabil. El este un liberal, este român, ştie interesul national al României, cunoaşte relaţiile noastre cu Comisia, ce se poate negocia sau nu şi nu cred că metoda elicopterul în care îi afectăm pe toi şi facem un talmeş-balmeş este una sănătoasă”, a spus Rareş Bogdan, în emisiunea Proiect de ţară: România, de la Prima News.
Despre informaţiile pe surse privind măsurile fiscale de majorare a taxelor şi impozitelor, Rareş Bogdan a arătat că a stat de vorbă cu mulţi colegi, din teritoru, ai judeţelor, ai filialelor, şi PNL nu va accepta să se distrugă capitalul românesc, proprietatea privată.
”Nu vom acepta aşa ceva, cu toate riscurile din lume şi cred că trebuie să ne punem la masă, după această săptămână toridă şi să vedem care sunt măsurile cele mai puţin nocive”, a mai spus Rareş Bogdan.
„PNL nu va fi de acord cu majorări de taxe şi impozite, putem discuta despre scoaterea unor facilităţi, putem discuta despre eficientizare şi aici mă refer la reducerea unor poziţii, ca de exemplu 11 direcţii diferite care se ocupau de persoanele vulnerabile (..) cum nu cred că funcţionarii publici din înalta administraţie sunt conştiincioşi cu toţii, aşa cum cred că sunt şi oameni conştiicioşi, foarte buni, indiferent că sunt la stat sau la privat.
Trebuie să eficientizăm, să avem o administraţie mai suplă, cum s-a făcut în Franţa sau Italia şi noi, aici, să încercăm să facem nişte chestiuni legate de eficientizare, de reducere a aparatului ultra stufos bugetar de la nivel central”, a arătat prim-vicepreşedintele PNL.
„Trebuie să ne uităm la concesiunile din Marea Neagră, la cele de gaze, de sare”
Europarlamentarul s-a referit şi la măsurile care ar putea fi luate.
„Trebuie să ne uităm la eliminarea unor facilităţi. Există TVA la băuturi carbogazoase, de ce să plătească, sunt şi nocive, TVA scăzut? De ce să am o impozitare încă redusă la păcănele, care distrug vieţi, destine?”, a explicat Rareş Bogdan.
Prim-vicepreşedintele PNL a continuat: „Trebuie să ne uităm la concesiuni şi redevenţe, care sunt cele mai mici din Europa, la concesiuni, la marile suprafeţe agricole unde statul încasează foarte puţin şi 7 din 10 proprietari din România în momentul de faţă sunt ţările arabe nu cetăţeni români, trebuie să ne uităm la concesiunile din Marea Neagră, la cele de gaze, de sare, de unde putem încasa mai mutl, de unde putem impozita, la profiturile Transagaz, Electrica, Romgaz, la taxele portuare.
Avem la ce să ne uităm. Venim cu un model care să nu afecteze capitalul românesc privat. (..) Nu poţi în sezon estival să afectezi HORECA, pentru că în momentul în care eşti în plin sezon estival, majorezi taxele, se va resimţi în buzunarele consumatorilor”, a mai spus Rareş Bogdan.
Ciolacu: „Nu vor fi introduse impozite noi, se va lucra exact pe ceea ce ne-am asumat”
Și premierul Marcel Ciolacu a declarat însă că rectificarea nu va aduce impozite noi și nici creșteri ale impozitelor și taxelor existente.
„Anul acesta, trebuie să ne încadrăm într-un deficit pe 4,4. Există o execuţie bugetară până la jumătatea anului, raportată de Ministerul de Finanțe şi este normal să avem şi o analiză, pentru că obiectivul României este de a se încadra în acest deficit, astfel încât dobânzile de refinanțare să nu crească”, a spus primul-ministru.
Marcel Ciolacu a subliniat că nerespectarea acordului cu Comisia Europeană în privința deficitului bugetar poate să influențeze eventualele fonduri europene adresate României și să afecteze implementarea reformelor din PNRR.
„Am avut până acum două sau trei întâlniri. Este evident că trebuie luate anumite măsuri, nu numai de reducere, şi în ceea ce priveşte veniturile, lucrul acesta se știa încă din luna mai, în urma avertismentului venit de la Comisia Europeană. (…)
Nu se va mări niciun impozit. Nu vor fi introduse impozite noi, se va lucra exact pe ceea ce ne-am asumat în acest moment, nu eu, Marcel Ciolacu, şi nici PSD nu am contribuit la proiectul PNRR, dar este un lucru asumat de către statul român şi vom încerca să scoatem cât mai mult din excepţii, mai ales că avem un jalon de îndeplinit asumat în PNRR”, a mai spus premierul Ciolacu.
Aproape 53 de miliarde de lei, cheltuielile cu salariile bugetarilor
Deficitul bugetar a urcat la 2,32% din PIB după primele cinci luni din acest an, mai exact de la 1,72% din PIB la finalul lunii aprilie, în condițiile realizării unor venituri totale de 197,54 miliarde de lei, în creștere cu 10,4%. Au fost înregistrate însă și cheltuieli de 234,45 miliarde de lei, în urcare cu 17,3%, potrivit datelor transmise la finalul lunii iunie de Ministerul Finanțelor.
Cheltuielile de personal au însumat 52,82 miliarde de lei, în creștere cu 9% comparativ cu aceeaşi perioadă a anului precedent. Exprimate ca pondere în PIB, cheltuielile de personal reprezintă un nivel de 3,3% din PIB, cu 0,1 puncte procentuale mai mici faţă de aceeaşi perioadă a anului precedent.
Cheltuielile cu dobânzile au fost de 14,41 miliarde de lei
Comparativ cu aceeaşi perioadă a anului precedent, plăţile de dobânzi aferente portofoliului de datorie publică s-au majorat cu 3,49 miliarde de lei ca urmare a prefinanţării în primele cinci luni a necesarului brut de finanţare pentru anul 2023.
Astfel, după primele cinci luni ale anului, în contextul unui apetit crescut al mediilor investiţionale interne şi externe pentru titlurile de stat, este asigurat deja 57,4% din necesarul brut de finanţare pentru anul 2023.
Cheltuielile cu asistenţa socială au fost de 82,3 miliarde de lei, în creştere cu 11,1%
Cheltuielile cu asistenţa socială au fost influenţate şi de plăţile suportate de la bugetul de stat pentru compensarea facturilor aferente consumului de energie electrică şi gaze naturale, respectiv pe primele cinci luni ale anului 2023 au fost în sumă de 1,65 miliarde de lei, precum şi de majorarea alocaţiilor de stat pentru copii începând cu 1 ianuarie 2023.
În ceea ce privește cheltuielile cu subvenţiile, acestea au fost de 8,08 miliarde de lei, în principal, această sumă reprezintă subvenţii pentru transportul de călători, pentru sprijinirea producătorilor agricoli, precum şi pentru schema de compensare pentru consumul de energie electrică şi gaze naturale al consumatorilor noncasnici (2,51 miliarde de lei), care reprezintă 31,04% din totalul subvenţiilor.
Alte cheltuieli au fost de 4,07 miliarde de lei, reprezentând, în principal, sume aferente titlurilor de plată emise de Autoritatea Naţională pentru Restituirea Proprietăţilor, conform legislaţiei în vigoare, burse pentru elevi şi studenţi, susţinerea cultelor, alte despăgubiri civile.
Cheltuielile privind proiectele finanţate din fonduri externe nerambursabile (inclusiv subvenţiile de la Uniunea Europeană aferente agriculturii) au fost de 20,11 miliarde de lei, cu 48,9% mai mari comparativ aceeaşi perioadă a anului precedent.
Cheltuielile pentru investiţii, care includ cheltuielile de capital, precum şi cele aferente programelor de dezvoltare finanţate din surse interne şi externe, au fost în valoare de 25,51 miliarde de lei, în creştere cu 55,1% comparativ cu aceeaşi perioadă a anului precedent, când au fost în valoare de 16,45 miliarde de lei.
De asemenea, se observă o creştere a ponderii investiţiilor finanţate din fonduri externe nerambursabile postaderare, acestea reprezentând 59,8% din totalul cheltuielilor pentru investiţii.
