Curtea Constituțională a României (CCR) a emis vineri, 25 aprilie 2025, un comunicat oficial în care își exprimă dezacordul categoric față de decizia Curții de Apel Ploiești, care a suspendat și anulat, în mod excepțional, Hotărârea CCR nr. 32/2024 privind anularea alegerilor prezidențiale din decembrie 2024. CCR consideră că instanța ploieșteană a acționat fără temei constituțional și legal, încălcând prevederile fundamentale ale statului de drept și subminând ordinea constituțională.
Această situație, fără precedent în istoria recentă a justiției române, generează un conflict de autoritate între două ramuri ale sistemului judiciar: jurisdicția constituțională și instanțele de drept comun, punând în discuție principiile de separație a puterilor, respectul față de Constituție și rolul exclusiv al CCR în validarea alegerilor prezidențiale.
Ce a decis Curtea de Apel Ploiești în cazul anulării alegerilor prezidențiale
Joi, 24 aprilie 2025, un complet al Curții de Apel Ploiești, Secția de contencios administrativ și fiscal, a admis cererea unui reclamant care a contestat Hotărârea nr. 32/2024 a Curții Constituționale, prin care aceasta anulase rezultatul alegerilor prezidențiale din decembrie 2024. Sentința reprezintă o decizie șocantă pentru scena juridică și politică din România.
Potrivit minutei publicate, instanța:
- Admite capătul de cerere privind suspendarea executării actului contestat;
- Suspendă executarea Hotărârii CCR nr. 32/2024 până la soluționarea definitivă a cauzei;
- Admite acțiunea în anulare și dispune anularea efectivă a Hotărârii CCR;
- Obligă CCR la plata cheltuielilor de judecată către reclamantă în cuantum de 70 lei, reprezentând taxa judiciară de timbru.
Sentința este cu drept de recurs în termen de 5 zile, drept pe care Curtea Constituțională l-a exercitat deja.
Reacția CCR: „Hotărârile noastre sunt general obligatorii și nu pot fi anulate în instanță”
Curtea Constituțională a emis imediat un comunicat prin care contestă vehement legalitatea și constituționalitatea deciziei luate de Curtea de Apel Ploiești. CCR consideră că instanța a încălcat dispozițiile Constituției României, dar și prevederile Legii nr. 47/1992, care reglementează organizarea și funcționarea Curții Constituționale.
„În mod regretabil, cu încălcarea prevederilor Constituției României și ale Legii nr. 47/1992, care consacră caracterul general obligatoriu al actelor jurisdicționale ale Curții Constituționale, o instanță judecătorească a dispus, fără temei constituțional și legal, cu privire la efectele unei hotărâri obligatorii adoptate de instanța constituțională”, afirmă CCR în comunicat.
CCR: „Actele noastre jurisdicționale nu sunt administrative, nu pot fi atacate”
Potrivit explicațiilor oferite de CCR, Hotărârea nr. 32/2024 este un act jurisdicțional, adoptat în temeiul art. 146 lit. f) din Constituția României, care prevede că doar Curtea Constituțională are competența de a „veghea la respectarea procedurii de alegere a Președintelui României și de a confirma rezultatele alegerilor”.
Această competență este exclusivă și netransferabilă, ceea ce înseamnă că:
- Hotărârile CCR nu sunt acte administrative;
- Ele nu pot fi atacate în contencios administrativ;
- Nu pot fi suspendate sau anulate de instanțele judecătorești;
- Sunt general obligatorii, produc efecte pentru viitor și sunt definitive.
CCR declară recurs împotriva deciziei Curții de Apel Ploiești
Ca urmare a acestei situații, CCR a declarat recurs împotriva sentinței din Dosarul nr. 301/42/2025, hotărât de Curtea de Apel Ploiești. Instituția afirmă că va utiliza toate mijloacele legale pentru a restabili ordinea constituțională și a preveni derapaje periculoase în interpretarea dreptului constituțional.
„Curtea a urmărit restabilirea cât mai urgentă a ordinii constituționale, respectul deplin pentru deciziile sale și eliminarea oricăror interpretări juridice eronate și a aplicării cu rea-credință a legii.”
Peste 200 de acțiuni împotriva Hotărârii CCR 32/2024. Toate au fost respinse
CCR a mai precizat că, de la data adoptării Hotărârii nr. 32/2024, au fost promovate în fața instanțelor judecătorești peste 200 de acțiuni prin care se cerea suspendarea sau anularea acesteia. Toate au fost respinse, cu excepția celei de la Curtea de Apel Ploiești, care este considerată singulară și izolată.
„Independența judecătorului nu justifică, într-un stat de drept și democratic, nesocotirea Constituției și a legii. Judecătorul trebuie să interpreteze legea potrivit regulilor juridice și să nu exercite atribuții care revin exclusiv Curții Constituționale”, se mai arată în comunicatul CCR.
Statul de drept și independența CCR: instituția avertizează asupra unor posibile abuzuri de interpretare
Curtea Constituțională subliniază că România este un stat de drept, iar Curtea este o instituție independentă față de orice altă autoritate publică. Competențele sale nu pot fi extinse sau contestate de alte instituții, iar respectarea hotărârilor CCR este o obligație constituțională, nu o opțiune.
„Justiția se înfăptuiește în numele legii și nu potrivit convingerilor, percepțiilor sau opiniilor personale ale judecătorului. Judecătorul trebuie să aplice legea în mod obiectiv, să excludă orice tendințe de voluntarism și să se supună sistemului de drept, nu să-l submineze.”
O confruntare istorică între Curtea Constituțională și instanțele de drept comun
Recursul declarat de CCR va fi judecat la Înalta Curte de Casație și Justiție, care va avea sarcina de a tranșa definitiv conflictul juridic. Indiferent de rezultat, acest caz creează un precedent periculos, care poate afecta echilibrul puterilor în stat, respectul față de Constituție și stabilitatea procesului electoral.
În plan politic, decizia CCR din decembrie 2024 de a anula alegerile prezidențiale a generat o criză fără precedent. Situația este agravată acum de disputa instituțională dintre CCR și instanțele de contencios, care pune sub semnul întrebării legalitatea viitoarelor alegeri și încrederea cetățenilor în sistemul de justiție.
Cazul „CCR vs Curtea de Apel Ploieșt” deschide un conflict juridic de natură constituțională care ar putea redefini limitele puterii judiciare în România. Este o dispută cu implicații majore asupra funcționării statului de drept, a rolului Curții Constituționale și a respectului față de ordinele legale și constituționale.
