Proiectul e-Sigur, prezentat drept soluția salvatoare pentru siguranța rutieră din România, riscă să se împiedice chiar în acele cifre care ar trebui să îl justifice. Datele transmise de MAI, referitoare la accidente rutiere, care au stat la baza notei de fundamentare pentru acest proiect, nu coincid cu cele ale UE. Iar finanțarea europeană se bazează pe aceste date pentru radarele Big Brother, așa cum sunt denumite camerele de supraveghere de pe autostrăzi și drumuri naționale.
Radarele Big Brother rămân doar pe hârtie
Cu excepția radarelor mobile, e-Sigur riscă să rămână în faza de proiect deoarece cifrele indicate de Uniunea Europeană (UE) arată că România nu îndeplinește obiectivul de scădere cu 50% a numărului de accidente rutiere. Asta chiar dacă datele actualizate și prezentate de MAI arată contrariul. Radarele fixe, denumite Big Brother, trebuiau achiziționate de Ministerul Transporturilor, prin CNAIR, și puse la dispoziția polițiștilor de la Direcția Rutieră din Poliția Română, încă din 2023. Însă, pe baza acestor date ale UE, de cum doi ani, proiectul e-Sigur ar putea rămâne doar pe hârtie.
E-Sigur se încurcă în cifre
În timp ce la Bruxelles se discută, încă, pe statistici vechi de doi ani, România a ajuns, cel puțin pe hârtie, la pragul cerut de UE: o scădere cu peste 50% a accidentelor rutiere grave față de anul de referință 2019. O cerință fundamentală pentru atragerea de fonduri și implementarea proiectului e-Sigur. Acest lucru reiese chiar din Nota de Fundamentare a proiectului de Ordonanță de Urgență inițiat de Ministerul Afacerilor Interne (MAI). Pentru atingerea obiectivului Viziunea Zero până în anul 2050 și a țintei intermediare pentru anul 2030, a fost elaborată și se implementează Strategia națională privind siguranța rutieră 2022-2030, document de politici publice aliniat cadrului normativ și orientărilor strategice europene.
Citiți Nota de Fundamentare AICI!
Scădere pe cifre, confuzie în documente
Conform datelor oficiale, în 2024 s-au înregistrat 4.232 de accidente grave, față de 8.642 în 2019, ceea ce reprezintă o reducere de 51%. Și numărul răniților grav a scăzut cu 60%. Cu toate acestea, numărul deceselor rămâne ridicat, cu 1.477 de victime în 2024, o scădere de doar 20,8%.
În aceste condiții, problema nu este doar una de rezultate, ci de coerență administrativă. În același document al MAI sunt amestecate date din 2016, serii statistice până în 2023 și informații actualizate până în 2024.
Un puzzle convenabil atunci când trebuie justificată o investiție, dar periculos atunci când politicile publice se bazează pe o realitate trunchiată.
Costuri umflate, calcule vechi
Și mai grav este că impactul financiar al numărului de accidente rutiere, unul dintre principalele argumente pentru e-Sigur, este construit pe calcule realizate în 2016. De atunci, aceleași costuri au fost actualizate de Autoritatea Rutieră Română (ARR) și, aproape, s-au dublat.
Astăzi, costul social mediu al unei persoane decedate într-un accident rutier depășește 10 milioane de lei, iar cel al unui rănit grav sare de 1,6 milioane de lei. Cu toate acestea, Guvernul, prin MAI, continuă să invoce cifre vechi, ca și cum inflația, schimbările economice și evoluția sistemului medical nu ar fi existat.
UE vorbește pe trecut, România trăiește în prezent
Fostul șef la Direcția Rutieră din Poliția Română, Lucian Diniță, atrage atenția asupra unei probleme recurente: Uniunea Europeană (UE) judecă România pe baza unor date depășite, în timp ce autoritățile române oscilează între a folosi cifrele reale și cele convenabile pentru finanțare.
„Altele sunt cifrele pe care le au cei de la Uniunea Europeană și altele sunt cifrele de acum”, a declarat Lucian Diniță, pentru Oficiul de Știri. El a amintit, de altfel, că aceeași dispută exista și în urmă cu peste un deceniu, atunci când reprezenta România la Geneva, pe probleme de siguranță rutieră.
E-Sigur: idee bună, justificare șubredă
Nimeni nu contestă faptul că viteza excesivă rămâne principala cauză a accidentelor grave. Nici faptul că radarele inteligente, numite Big Brother, pot avea un rol preventiv. Problema este alta: e-Sigur este vândut public pe o realitate statistică nealiniată.
Dacă România și-a atins deja ținta de reducere a accidentelor, atunci proiectul trebuie justificat altfel: prin prevenție, eficiență și transparență, nu prin statistici reciclate, susțin specialiști în domeniu. Din acest motiv, radarele fixe trebuie achiziționate de Ministerul Transporturilor, prin CNAIR, și puse la dispoziția polițiștilor de la Direcția Rutieră din Poliția Română.
Altfel, e-Sigur riscă să rămână nu un proiect de siguranță rutieră la nivel UE, ci un exercițiu contabil în care cifrele se ajustează după nevoie, iar adevărul circulă cu frâna trasă.
CITIȚI ȘI: Secretele Big Brother din e-Sigur, dezvăluite de Lucian Diniță: „Este vorba despre bani!” / Video
Neconstitutional, oricum.