După ce s-a văzut cu Putin, Erdogan a spus, optimist, că sunt șanse ca în curând să fie relansat acordul privind cerealele. Numai că dinspre Moscova lucrurile nu se văd la fel.
”Occidentul, ca să spunem lucrurilor pe nume, ne-a înşelat cu privire la obiectivele umanitare pe care le-ar fi urmărit prin Iniţiativa de la Marea Neagră, de a ajuta ţările în curs de dezvoltare”, a susținut Vladimir Putin în conferinţa de presă comună. „Aşa cum am mai spus, am fost pur şi simplu forţaţi să luăm această decizie”, a continuat Putin, referindu-se la ieşirea Moscovei din acord, în luna iulie, când a refuzat să-l prelungească, după un an de funcţionare. Rusia a declarat, la ieşirea din acord, că garanţiile promise Moscovei de Occident printr-un memorandum anexat acordului, referitoare la propriile sale exporturi de produse agricole şi îngrăşăminte, nu au fost respectate. Iar președintele rus nu a ezitat să aducă din nou în discuție acele repere. ” Vom schimba lucrurile de îndată ce toate înţelegerile privind ridicarea restricţiilor la exportul de produse agricole ruseşti vor fi pe deplin implementate”, a spus el.
Optica lui Putin nu trebuie să mire. Pentru că au apărut deja criticile la adresa modului în care Ucraina gestionează contraofensiva. Potrivit The New York Times, câțiva oficiali americani au declarat sub anonimat că trupele Kievului nu își concentrează forțele în zonele potrivite. Și, dacă lucrurile vor merge la fel de lent cu străpungerea liniei Surovikin, perspectiva unui conflict de durată cresc. Lucru pe care-l anticipează și generalul Richard Barrons, fost comandant din cadrul Comandamentului forţelor comune din Regatul Unit, care spunea pentru Financial Times că pentru un eventual succes ucrainean ar trebui să așteptăm 2024 sau 2025.
Doar că, 2024 este un an de alegeri atât în Europa, cât și în SUA. Iar prioritatea aliaților Ucrainei va deveni agenda internă. Lucru pe care Putin îl cunoaște. Și știe că va vea posibilitatea de a-și convinge conaționalii că Occidentul este dușmanul. Dar și, cu ajutorul Chinei, să reducă și mai mult dependența de ceea ce el numește monede toxice – euro și dolar – și să adopte yuanul drept variantă de rezervă. Ori toți acești factori, ca și presiunea pusă de cetățeni în țările care sprijină Ucraina, ar putea conduce către varianta de a pune capăt conflictului prin negocieri. O variantă care apare tot mai des în discuții, fie și sub protecția anonimatului.
