„Nu pot să desenez”….Nu există așa ceva, spun unii dintre specialiști și artiști. Ei susțin că fiecare om poate desena, sub o formă sau alta, puterea desenului fiind la îndemână.
Să dezvăluim ce înseamnă asta de fapt. Evident, nu este vorba despre actul fizic de a desena, ci percepția despre ceea ce face un desen „bun” sau „reușit”.După cum explică artistul, scriitorul și educatorul de design Ralph Ammer în excelentul său discurs TED, „Cum te ajută desenul să gândești”, majoritatea oamenilor văd desenul ca pe o abilitate artistică, dar este mult mai mare decât atât. Este o abilitate de gândire.
„De câte ori desenăm ceva, ne punem întrebări dureroase, cum ar fi: Este bun acest desen?, Sunt talentat? sau cel mai rău dintre toate, Este aceasta artă?. Și asta ne face pe mulți dintre noi să spunem: Ei bine, asta nu arată ca artă. Oricum nu sunt artist. Nu pot să desenez și nu ar trebui să o fac. N-am face niciodată asta cu limbajul. Nimeni nu ar spune: „Ei bine, asta nu a ieșit ca o poezie. Nu ar trebui să vorbesc. Pentru că știm că limba este o modalitate de a gândi și de a intra în contact cu ceilalți. Ei bine, la fel și desenul”, susține Ralph Ammer.
„Cu ani în urmă, la primul meu job de design, eram renumită pentru mâzgălirea mea constantă. Chiar l-am inclus pe foaia mea de pontaj: 1 oră de mâzgălire (2 ore de visare cu ochii deschiși – încă nu sunt complet sigură cum am scăpat cu asta). Dacă mă gândeam, desenam. Pentru mine, nu a existat nicio separare, deoarece desenul meu era o manifestare a gândirii mele. Evident, aceasta se potrivește bine într-un cadru de agenție de design, dar cred că este și un instrument valoros în alte sfere, atât în muncă, cât și în alte domenii ale vieții noastre”, notează Suzanne Pink pe blogul său.
Câteva beneficii dacă desenezi
Iată doar câteva beneficii ale desenului, în viziunea sursei menționate. În primul rând, permite comunicarea ideilor, în special acolo unde limbajul constituie o barieră. Începem să dezvoltăm un limbaj vizual de la o vârstă foarte fragedă (vezi limbajul vizual al copilului). Apoi, desenul ne ajută să înțelegem lumea din jurul nostru și să devenim mai atenți la detalii. Îmbunătățește gândirea creativă și imaginația, crește activitatea creierului – fiecare semn făcut pe hârtie necesită o decizie: câtă presiune să aplici, ce formă, scară, direcție…
Este distractiv! Dacă judecăm întotdeauna succesul desenelor noastre după cât de realizate din punct de vedere tehnic sunt, respingem multe dintre posibilitățile mai interesante pe care le oferă desenul și mulți dintre noi vom rămâne dezamăgiți, ținându-se de ideea că „nu pot să desenez”. ‘.
„Sunt multe de făcut pentru adulții care au o negativitate față de desen pentru a ajunge la un punct în care să se poată bucura și să folosească desenul ca instrument de gândire. Dacă te recunoști în ceea ce am descris, iată câteva idei pentru a te porni pe această cale”, spune Suzanne Pink.
Puterea desenului alungă demonul
Prima idee recomandată de Suzanne este să ai un caiet mic, pe care îl porți cu tine și să îl folosești pentru a schița lumea din jurul tău, de la lumesc la emoționant. „Schițarea în secret a oamenilor în transportul public este una dintre preferatele mele și nici nu trebuie să arăți nimănui desenele tale. Cu cât mai multe desene pe fiecare pagină, cu atât mai bine. Artistul David Gentleman are câteva sfaturi despre desenul din orice”.
Apoi, ea mai recomandă să alegeți un obiect și să încercați să-l desenați folosind trei tehnici diferite. Nu aveți nevoie de nici un echipament artistic de lux. Ar putea fi la fel de simplu cu un creion.
Și, mai există și desen rapid – cu cât mai repede, cu atât mai bine. „Nu te gândi prea mult la asta! Desenați un obiect în zece secunde; desenează un membru al familiei tale fără să te uiți la hârtie; desenează cu mâna ta nedominantă; desenați folosind o singură linie continuă (acesta este preferatul meu pentru a slăbi și a elibera grijile liniilor perfecte). Dacă nu iese nimic altceva, o să râzi din asta”, zice Suzanne.
„Există puține lucruri în viața mea mai plăcute decât să văd încrederea cuiva înflorind după un atelier de artă de susținere în care sunt încurajați oamenii să încerce idei, să facă „greșeli” și să experimenteze cu desenul. Așa că ia-ți pixul sau creionul, ia o bucată de hârtie și folosește-ți o perioadă de pauză în timpul sărbătorilor pentru a alunga demonul de a crede că nu poți desena”, conchide Suzanne Pink.
Când artistul desenează pentru el. Puterea desenului
Ce desenează un artist atunci când desenează doar pentru el? Cum arată desenele realizate liber, doar din plăcerea de a desena? Acestea sunt câteva dintre întrebările la care încearcă să răspundă un proiect expozițional care își deschide porțile la ARCUB – Hanul Gabroveni din București, Sala Arcelor, începând de azi, 3 noiembrie și poate fi vizitată până pe 28 noiembrie.
Expoziția reunește o selecție de proiecte personale ale unor talentate artiste vizuale – Irina Dobrescu, Veronica Neacșu, Oana Ispir, Emi Balint, Silvia Olteanu, Mihaela Paraschivu, Stela Lie – și își propune să prezinte publicului procesul care stă la baza creării ilustrațiilor și simbolistica asociată fiecărei imagini: personaje fantasmagorice, peisaje ce nu au corespondent în realitate, tehnici de creație.
„Ilustrația este un limbaj universal de comunicare și aplicabilitatea ei a făcut ca această ramură a artei să crească rapid în ultimii ani. De la ilustrații de carte la cele murale, de la patternuri textile la proiecții vizuale, odată cu transmiterea imaginilor în mediul online, toate acestea au contribuit la popularitatea genului și au făcut ca acest gen al graficii, ilustrația, să devină în ultimii ani copilul cool al artei. Departe de tot acest zgomot vizual, ilustrații comandate, tipărite, trenduri, postări, artistul găsește, uneori, timp pentru sine la masa de lucru. Expoziția se constituie într-un veritabil atelier de creație, o invitație deschisă pentru public pentru a afla cum lucrează artistele invitate”, precizează reprezentanții Asociației Clubul Ilustratorilor.
Citiți și: Provocare: Cum pot ajunge legende istorice în benzi desenate!
