Zi de week-end cu decizii importante! USR, PMP şi Forţa Dreptei au depus, sâmbătă, la Biroul Electoral Central (BEC), protocolul de constituire a alianţei Dreapta Unită pentru participarea la alegerile din 9 iunie. Au fost raportate și primele relamații și abuzuri de către PMP și Forța Dreptei care solicită apărarea democrației în an electoral cu mize uriașe.
Calendarul alegerilor din România din 2024 a fost stabilit de coaliția PSD-PNL. Reamintim că 2024 este primul an în care toate alegerile au loc în același an.
“Alianţa Dreapta Unită solicită ferm apărarea democraţiei din România”
„În aceeaşi zi, reprezentanţii puterii PSD/PNL au comis deja un prim abuz: respingerea reprezentantului PMP în Biroul Electoral Central fără temei legal. Alianţa Dreapta Unită solicită ferm apărarea democraţiei din România şi a pluralismului politic pentru buna reprezentare a intereselor alegătorilor”, arată comunicatul de presă al USR. USR, PMP şi Forţa Dreptei vor candida în comun atât la alegerile europarlamentare, cât şi cele locale din 9 iunie.
Sloganul Alianţei Dreapta Unită: „Nu îi lăsa să-ţi fure viitorul. Alege România modernă!”
Şi partidul Forţa Dreptei reclamă abuzul incredibil, comis împotriva partidelor politice de Opoziţie, referitor la participarea reprezentanţilor în Biroului Electoral Central.
Atât reprezentantului propus de Forţa Dreptei, cât şi reprezentantului propus de Partidul Mişcarea Populară le-a fost refuzată calitatea de membri ai BEC, în pofida temeiurilor legale evidente care dau drept de reprezentare celor două partide, conform comunicatului de presă al Forţei Dreptei.
„Menţionăm că aceste decizii au fost adoptate în cadrul şedinţei BEC la propunerea reprezentanţilor PSD, fapt care trădează părtinirea politică evidentă. Forţa Dreptei va utiliza toate căile legale pentru a contesta decizia arbitrară adoptată astăzi la nivelul Biroului Electoral Central, urmând să se adreseze Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie pentru remedierea acestei situaţii complet inacceptabile, care pune sub semnul întrebării corecta desfăşurare a alegerilor din 9 iunie.
Considerăm că este întemeiată solicitarea Forţa Dreptei de a fi reprezentată atât la nivelul BEC, cât şi a birourilor de circumscripţie şi a secţiilor de votare, întrucât beneficiază de prevederile exprese ale Legii 115/2015 privind alegerile locale, care se află în vigoare şi care dau dreptul la reprezentare formaţiunilor care au ca membri de partid cel puţin 10 deputaţi sau 7 senatori. Acest lucru este cu atât mai mult îndreptăţit de vreme ce Ordonanţa de Urgenţă 21/2024 privind comasarea alegerilor menţionează completarea prevederilor sale cu cele ale Legii 115/2015 privind alegerile locale şi ale Legii 33/2007 privind alegerile europarlamentare”, mai spune sursa amintită.
Reprezentanţii PMP acuză că, la propunerea membrului PSD din BEC, a fost respins reprezentatul PMP în BEC
Ei mai spun că această decizie vine la doar o săptămână după ce Guvernul PSD-PNL a decis, prin intermediul ordonanţei de urgenţă privind comasarea alegerilor, eliminarea PMP din secţiile de vot.
„PMP rămâne unit, chiar dacă atacurile la adresa noastră continuă! Deşi PMP a avut două Congrese în care a fost aleasă conducerea statutară a partidului, de doi ani este blocată în justiţie publicarea procesului verbal al alegerilor în registrul partidelor politice. Miza: desfiinţarea PMP. După PSD şi PNL, Partidul Mişcarea Populară este al treilea partid ca număr de aleşi locali în România, cu peste 2.300 de aleşi locali.
Din clipa în care PMP a decis, prin forurile sale statutare validate de instanţă, implicarea în construcţia polului politic «Dreapta Unită», practic am devenit cel mai hărţuit partid din România. Împotriva PMP sunt deschise în instanţă zeci de procese, iar AEP a tăiat subvenţia primită conform legii în iunie 2023, la un an după alegerea în februarie 2022 a preşedintelui Eugen Tomac, exact când au început negocierile privind formarea polului de dreapta”, arată o postarea de sâmbătă, pe pagina de Facebook a partidului.
“PMP condamnă această decizie profund nedreaptă şi o consideră un derapaj major”
Totodată, Partidul Mişcarea Populară, prin decizia Colegiului Naţional, forul cel mai important după congres, a hotărât desemnarea reprezentatului PMP în Biroul Electoral Central.
„Conform legii, PMP, fiind partid europarlamentar, are dreptul de a desemna un reprezentat în BEC. La propunerea membrului PSD din BEC, a fost respins reprezentatul PMP în BEC. (..) „Această decizie vine la doar o săptămână după ce Guvernul PSD-PNL a decis, prin intermediul OUG privind comasarea alegerilor, eliminarea PMP din secţiile de vot. PMP condamnă această decizie profund nedreaptă şi o consideră un derapaj major.
Prin aceste decizii este atacată direct opoziţia democratică din România şi afectat profund întregul proces electoral. Vom contesta în cel mai scurt timp posibil această decizie. Partidul Comasat Român PSD-PNL îşi doreşte alegeri fără opoziţie. Noi rămânem ferm angajaţi alături de colegii din USR şi Forţa Dreptei să construim, prin «Dreapta Unită», un viitor pe care românii îl merită!”, mai spune sursa citată.
Când au loc alegerile în România
După mai bine de o lună de negocieri, cele două partide au ajuns la un acord în ceea ce privește comasarea alegerilor locale cu alegerile europarlamentare. Astfel, pe 9 iunie, românii vor fi chemați la vot atât pentru alegerile locale, cât și pentru cele europarlamentare.
De asemenea, coaliția PSD-PNL a decis devansarea alegerilor prezidențiale din 2024, care vor fi organizate în luna septembrie (în 2019, acestea au avut loc pe 10 și 24 noiembrie). Marcel Ciolacu a anunțat că cele două tururi vor avea loc pe 15 și pe 29 septembrie.
Alegerile parlamentare urmează să aibă loc pe 8 decembrie (în 2020, au avut loc pe 6 decembrie).
Calendarul alegerilor din 2024
- 9 iunie 2024 – alegeri locale și alegeri europarlamentare;
- 15 și 29 septembrie 2024 – alegeri prezidențiale;
- 8 decembrie 2024 – alegeri parlamentare.
Alegerile locale, cele europarlamentare și cele parlamentare sunt organizate în România într-un singur tur. În ceea ce privește alegerile prezidențiale, acestea sunt organizate în două tururi, dacă niciunul dintre candidați nu obține 50%+1 din numătorul total de voturi valabil exprimate.
Alegerile locale și cele parlamentare se organizează o dată la patru ani, în timp ce scrutinele pentru alegerea europarlamentarilor și președintelui României au loc din cinci în cinci ani.
CITIȚI ȘI:
Ciucă și Ciolacu, declarații despre marele PACT PNL-PSD. Calendarul alegerilor din 2024
