Protest în fața Palatului Cotroceni. Mesaje dure pentru Iohannis: ”M-am plimbat / V-am trădat”

Legea a stârnit controverse aprinse și reacții dure, atât din zona societății civile, cât și din zona politică. Preşedintele Klaus Iohannis a promulgat, vineri, legea privind unele măsuri pentru consolidarea capacităţii de combatere a evaziunii fiscale precum şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative.

Pe 19 decembrie 2023, Camera Deputaţilor a adoptat, decizional, proiectul iniţiat de liderii PSD şi PNL, Marcel Ciolacu şi Nicolae Ciucă, privind unele măsuri pentru consolidarea capacităţii de combatere a evaziunii fiscale. Actul normativ modifică Legea nr. 241/2005 pentru prevenirea şi combaterea evaziunii fiscale.

Pe 20 decembrie 2023, prim-ministrul Marcel Ciolacu a explicat, că iniţiativa legislativă privind măsurile pentru consolidarea combaterii evaziunii fiscale adoptată de Camera Deputaţilor, pe 19 decembrie 2023 nu prevede nicio dezincriminare a faptelor şi „nu scapă nimeni de închisoare.”

„În proiectul meu şi al domnului preşedinte Nicolae Ciucă, nu ştiu dacă dumneavoastră ştiaţi, dar m-aş fi aşteptat ca presa să facă la momentul respectiv totuşi un caz din asta, DIICOT şi DNA nu mai aveau competenţe. DIICOT, care se ocupă de crimă organizată şi de grup infracţional organizat. Noi am introdus acele competenţe”, a mai precizat atunci şeful Guvernului.

Protest la Cotroceni! I se impută lui Klaus Iohannis și promulgarea legii care dă liber la hoție

Legea fost sesizată la CCR de către USR şi Forţa Dreptei, însă pe 19 martie, Curtea Constituţională a respins sesizarea celor două formaţiuni de Opoziţie şi a decis că actul normativ este constituţional.

Conform noilor prevederi din legea promulgată de către şeful statului, va constitui infracţiune şi se va pedepsi cu închisoare de la 1 an la 5 ani sau cu amendă nereţinerea impozitelor şi/sau contribuţiilor.

Vor fi infracţiuni de evaziune fiscală şi vor fi pedepsite cu „închisoare de la 3 la 10 ani şi interzicerea unor drepturi sau cu amenda următoarele fapte săvârşite în scopul sustragerii de la îndeplinirea obligaţiilor fiscale:

• evidenţierea, în actele contabile, în factura electronică sau în alte documente legale a cheltuielilor care nu au la bază operaţiuni reale ori evidenţierea altor operaţiuni fictive;
• alterarea, distrugerea sau ascunderea de acte contabile, memorii ale aparatelor de taxat ori de marcat electronice fiscale sau de alte mijloace de stocare a datelor, inclusiv electronice;
• executarea de evidenţe contabile duble folosindu-se înscrisuri sau alte mijloace de stocare a datelor, inclusiv cele electronice”, potrivit actul normativ.
• Aceeaşi pedeapsă va fi şi pentru „folosirea de către contribuabil, cu rea-credinţă, a sistemului naţional privind factura electronică RO e-Factura, în vederea creării aparenţei de legalitate a unor operaţiuni fictive sau disimulării circuitului tranzacţional real al bunurilor/serviciilor;
• utilizarea de aparate de marcat electronice fiscale care nu sunt conectate la sistemul informatic naţional de supraveghere şi monitorizare a datelor fiscale, potrivit legii, sau alterarea aparatelor de marcat electronice fiscale pentru netransmiterea unor date fiscale sau transmiterea unor date fiscale nereale.”

În astfel de infracţiuni, „dacă până la expirarea unui termen de maximum 30 zile de la finalizarea controlului efectuat de organele competente, în urma căruia se individualizează un prejudiciu datorat bugetului general consolidat de până la 1.000.000 euro, prejudiciul majorat cu 15% din valoarea acestuia, la care se adaugă dobânzile şi penalităţile, este acoperit integral, prin plată efectivă, fapta nu se pedepseşte”, mai indică sursa citată.

În această situaţie, organele competente nu vor sesiza organele de urmărire penală. În aceleaşi cazuri de infracţiuni, „dacă până la primul termen de judecată, prejudiciul cauzat este acoperit integral, prin plată efectivă, limitele pedepsei prevăzute de lege pentru fapta săvârşită se reduc la jumătate.”

„Dacă prejudiciul cauzat şi recuperat în aceste condiţii este de până la 1.000.000 euro inclusiv, în echivalentul monedei naţionale, se poate aplica pedeapsa cu amenda. Dacă ulterior primului termen de judecată şi până la judecarea definitivă a cauzei, prejudiciul cauzat este acoperit integral, prin plată efectivă, limitele pedepsei prevăzute de lege pentru fapta săvârşită se reduc cu o treime”, mai arată sursa menţionată.

Legea iniţiată de Ciucă şi Ciolacu şi promulgată de preşedintele Klaus Iohnanis mai spune că în cazul săvârşirii acestor infracţiuni „prin care s-a cauzat un prejudiciu care nu depăşeşte 1.000.000 de euro, în echivalentul monedei naţionale, dacă în cursul urmăririi penale, prejudiciul cauzat majorat cu 25% din valoarea acestuia, la care se adaugă dobânzile şi penalităţile, este acoperit integral, prin plată efectivă, fapta nu se pedepseşte, aplicându-se dispoziţiile art. 16 alin. (1) lit. h) din Codul de procedură penală.”