Proiectul Human Scale va reprezenta România la Bienala de la Veneția 2025. Este vorba despre cea de-a 19-a ediţie a Expoziţiei Internaţionale de Arhitectură – la Biennale di Venezia, care este programată să aibă loc în perioada 10 mai – 23 noiembrie cu tema „Intelligens. Natural. Artificial. Collective”.
Proiectul a fost declarat câștigător în urma concursului organizat de UAR, Ministerul Culturii&ICR și va reprezenta Pavilionului românesc la celebra Bienală. O dată la doi ani, Veneția devine capitala mondială a artei și culturii și, timp de opt luni, orașul italian respiră artă, prin „simplul” fapt că sute de artiști și curatori, expoziții temporare și evenimente construite în jurul artei iau cu asalt orașul lagunelor.
Uniunea Arhitecților din România a anunțat că în urma jurizării proiectelor înscrise la Concursul național pentru selectarea proiectului care va reprezenta România la Bienala de la Veneția, și a evaluării celor trei proiecte finaliste, a fost desemnat câștigător, cu un punctaj de 91,14, proiectul Human Scale.
Conform motivării, Comisia de selecție a apreciat proiectul „Human Scale” pentru „abordarea unei teme mai rar analizată în arhitectura contemporană, dar atât de esențială de-a lungul istoriei arhitecturii, și anume desenul de arhitectură, care s-a desprins din artele plastice, ca instrument de comunicare a proiectelor. Și care a avut o evoluție independentă, mai ales începând cu secolul al XX-lea.
Potrivit UAR, explorarea desenului de arhitectură ca formă de gândire și conectarea acestuia cu temele modernității și post-umanismului subliniază relevanța unei arhitecturi centrate pe oameni și pe conexiunile lor esențiale cu spațiul. Expoziția studiază zona de suprapunere dintre artele vizuale și arhitectură, printr-un dialog între desenele arhitecților români din secolul al XX-lea și opera artistului Vlad Nancă. Artistul este cunoscut pentru lucrările lui care prelucrează elementele și detaliile arhitecturii construite din a doua parte a secolului trecut, folosind de asemenea ca puncte de referință și de limbaj desenele de arhitectură ale arhitecților aceleași perioade.
Pavilionul românesc de la Bienala din Veneția, un loc viu
Portrivit proiectului, ambele spații expoziționale prezintă o colecție impresionantă de desene de arhitectură semnate de arhitecți români celebri moderni și contemporani. Prin jocul subtil dintre siluetele umane, umbrele vizitatorilor și spațiile translucide, proiectul transformă pavilionul într-un loc viu, în care umanitatea devine protagonistul principal al unui discurs despre intuiție, memorie și perspectivă.
Explorarea desenului de arhitectură ca formă de gândire și conectarea acestuia cu temele modernității și post-umanismului subliniază relevanța unei arhitecturi centrate pe oameni și pe conexiunile lor esențiale cu spațiul.
Bienala de Arhitectură de la Veneția a anunțat din mai 2024 titlul și tema celei de-a 19-a ediții, care va avea loc între 10 mai și 23 noiembrie 2025 și va fi curatoriată de arhitectul și inginerul Carlo Ratti.
Intitulată „Intelligens. Natural. Artificial. Collective”, bienala va conecta discipline precum arta, ingineria, biologia și știința datelor la designul urban și schimbările climatice. Expoziția „va fi despre mediul construit și despre numeroasele discipline care îl modelează”, după cum a declarat Ratti într-un comunicat. „Arhitectura se află în centru, dar nu este singură”.
Bienala de la Veneția din 2025 este organizată în patru secțiuni
Ratti a mai subliniat că titlul evenimentului este de obicei anunțat în engleză și în italiană, dar că „în 2025, va fi condensat într-un singur cuvânt pentru ambele limbi prin precedentul latin comun: intelligens”. El a explicat că acest cuvânt „este legat de termenul modern de «inteligență», dar evocă și un set mai larg de semnificații asociate. De fapt, «gens», înseamnă «oameni» în latină”.
„Mediul construit este unul dintre cei mai mari contribuitori la emisiile atmosferice, ceea ce plasează arhitectura printre principalii vinovați pentru degradarea planetei noastre”, a continuat Ratti. „Pe măsură ce criza climatică se agravează, trebuie să ne resemnăm cu acest rol sau mai putem oferi soluții, substanțiale și necosmetice, eficiente și rapid de realizat?”.
Țările participante sunt încurajate să abordeze ideea comună „Un loc, o soluție”, punând în valoare ingeniozitatea locală.
Bienala din 2025 este organizată în patru secțiuni: „Transdisciplinaritate”, „Laboratorul viu”, „Spațiu pentru idei” și „Protocol de circularitate”.
Bienala de la Veneția și „spațiul pentru idei”
Secțiunea „Transdisciplinaritate” se va concentra pe proiecte colaborative între arhitecți și cei care lucrează în alte domenii, în timp ce „Laboratorul viu” e dedicată formelor de interacțiune a inteligenței prezentate în diverse locuri din Veneția, având în vedere că Pavilionul Central va fi închis pentru renovare în timpul evenimentului.
„Spațiul pentru idei” este deja în funcțiune sub forma unei platforme pe site-ul Bienalei, unde vizitatorii pot găsi idei care „favorizează o eterogenitate expansivă de voci, viziuni și sugestii”. Secțiunea „Protocol de circularitate” își propune să stabilească obiective fără precedent pentru circularitate. Va fi elaborat un Manifest al circularității pentru a defini direcții clare și un nou standard pentru viitorul evenimentelor culturale, au mai precizat organizatorii.
În 2023, tema a fost „Laboratorul viitorului/The Laboratory of the Future”, aleasă de curatoarea Lesley Lokko, iar România a participat cu proiectul „Acum – Aici – Acolo”, coordonat de arh. Emil Ivănescu.
Citiți și: Ce este munca? Proiectul României la Bienala de la Veneția
