Proiectul de lege privind implementarea punctului unic de acces european (ESAP), care vizează transparența și digitalizarea completă a informațiilor publice din piețele financiare, se află pe ordinea de zi a Comisiei pentru muncă și protecție socială a Camerei Deputaților, în ședința din 5 noiembrie 2025.
Documentul, adoptat deja de Senat, transpune în legislația națională mai multe directive și regulamente europene privind raportarea de durabilitate, guvernanța financiară și accesul public la date economice esențiale, printre care Directiva (UE) 2025/794 și Regulamentul (UE) 2023/2859 privind platforma ESAP.
Ce este ESAP și ce prevede legea
ESAP reprezintă o infrastructură digitală creată la nivelul Uniunii Europene pentru a permite „accesul centralizat, gratuit și nediscriminatoriu la informațiile puse la dispoziția publicului relevante pentru serviciile financiare, piețele de capital și durabilitate”.
Scopul declarat este ca toți actorii economici, investitorii și autoritățile publice să poată consulta, dintr-un singur punct, toate datele financiare și non-financiare de interes public, de la rapoarte contabile și de sustenabilitate, până la informații privind ofertele publice de preluare, fonduri de investiții, emitenți și companii listate.
Infrastructura și mecanismul de funcționare
Conform formei adoptate de Senat, legea instituie un mecanism național de colectare a informațiilor, prin desemnarea Autorității de Supraveghere Financiară (ASF) drept „organism de colectare” în România.
ASF va primi, valida și transmite către ESAP toate informațiile raportate de entitățile reglementate, respectând cerințele tehnice și de format stabilite la nivel european.
În acest scop, actul normativ stabilește că datele trebuie: să fie transmise în format electronic prelucrabil automat, să fie însoțite de metadate standardizate, care includ: denumirea entității raportoare, tipul informației, sectorul de activitate, mențiuni privind prelucrarea datelor cu caracter personal (acolo unde este cazul); să fie semnate cu o semnatura electronica, garantând autenticitatea și integritatea informațiilor.
Conținutul informațiilor transmise către ESAP
Textul prevede că ASF va colecta și publica, prin intermediul ESAP, următoarele categorii de informații: rapoarte anuale și semestriale ale emitenților listați, rapoarte privind durabilitatea și informațiile ESG (environmental, social, governance), situații financiare consolidate, rapoarte ale administratorilor și ale comitetelor de audit, informații privind fondurile de investiții și pensiile ocupaționale, notificări și documente legate de oferte publice, emisiuni de obligațiuni și tranzacții semnificative.
Toate aceste date devin accesibile publicului prin portalul ESAP, un sistem informatic pan-european care va permite: căutare după denumire, tip de raport sau perioadă, descărcarea documentelor în format standardizat, traducerea automată și interconectarea cu bazele de date ESMA, EBA și EIOPA.
Scopul general și impactul asupra pieței
Prin acest proiect, România își aliniază legislația la standardele Uniunii Europene și OCDE privind transparența piețelor financiare, guvernanța corporativă și raportarea durabilității.
ESAP va: simplifica accesul la date financiare și non-financiare, reduce birocrația pentru entitățile care raportau simultan la mai multe autorități, crește încrederea investitorilor prin transparență, permite analiza comparativă între entități și state membre și va contribui la integrarea României în infrastructura digitală unificată a pieței europene de capital.
Calendarul de implementare
Proiectul introduce un calendar etapizat, conform Directivelor UE 2022/2464, 2024/1760 și 2025/794:
10 iulie 2026 – primele obligații pentru emitenții listați;
10 ianuarie 2028 – aplicabilitate extinsă la UCITS/O.P.C.V.M. (fonduri de investiții și administratori);
10 ianuarie 2030 – includerea completă a AIFM/AFIA, SSIF și administratorilor de pensii ocupaționale.
Articolele 175¹ (4) și (5) din Legea nr. 24/2017 sunt modificate în acest sens: pentru exercițiile financiare care încep la 1 ianuarie 2027 și 1 ianuarie 2028, obligațiile de raportare privind durabilitatea devin aplicabile progresiv pentru emitenți și societățile-mamă ale grupurilor mari.
De asemenea, legea precizează că statele membre trebuie să adopte până la 31 decembrie 2025 toate actele necesare pentru transpunerea completă, comunicând Comisiei Europene textele interne adoptate.
Modificările legislative: 8 legi și ordonanțe modificate – ce schimbări aduce fiecare
Proiectul aduce modificări concrete în opt acte normative, adaptând legislația românească la cerințele europene privind transparența, raportarea digitală și protecția instituțională:
Legea nr. 24/2017 privind emitenții de instrumente financiare și operațiuni de piață
Introduce articole noi privind raportarea digitală a informațiilor către ASF, pentru includerea acestora în sistemul ESAP;
Stabilește termenele de aplicare (1 ianuarie 2027 / 1 ianuarie 2028) pentru raportarea privind durabilitatea întreprinderilor;
Modifică art. 175¹ alin. (4) și (5), definind categoriile de emitenți și grupuri mari obligate la raportare;
Permite delegarea aprobării emisiunilor de obligațiuni către consiliul de administrație/directorat (cu plafon de 25% din activele nete);
Actualizează mențiunile privind transpunerea directivelor europene și corelează textul cu Directiva (UE) 2025/794.
OUG nr. 93/2012 privind organizarea și funcționarea ASF
Introduce articolul care acordă protecție juridică membrilor Consiliului ASF și salariaților acesteia: „Membrii Consiliului A.S.F. şi personalul acesteia nu răspund civil pentru actele sau faptele pe care le îndeplinesc în exercitarea atribuțiilor, dacă acestea au fost exercitate cu bună-credinţă sau fără neglijenţă.”
Prevede că ASF suportă cheltuielile de judecată ale persoanelor vizate, urmând recuperarea acestora în cazul constatării vinovăției;
Alinează dispozițiile instituției la principiile de guvernanță OCDE privind independența autorităților de reglementare.
OUG nr. 32/2012 privind organismele de plasament colectiv în valori mobiliare
Extinde obligațiile administratorilor de fonduri privind transmiterea rapoartelor către ASF în format electronic pentru publicarea lor în ESAP;
Corelează termenele de raportare cu cele prevăzute în Regulamentele UE privind durabilitatea și transparența financiară;
Introduce referințe la noile cerințe de metadate pentru identificarea entităților.
Legea nr. 74/2015 privind administratorii de fonduri de investiții alternative
Prevede transmiterea către ASF a informațiilor privind fondurile administrate în format prelucrabil automat, în vederea integrării în ESAP;
Stabilește responsabilitatea ASF ca organism de colectare pentru acest tip de date;
Corelează dispozițiile privind raportarea de sustenabilitate cu Directivele 2022/2464 și 2025/794.
Legea nr. 126/2018 privind piețele de instrumente financiare
Actualizează regimul contravențional, prin includerea sancțiunilor pentru nerespectarea obligațiilor de raportare digitală către ASF;
Introduce dispoziții privind formatul electronic standardizat al datelor și compatibilitatea acestora cu ESAP;
Corelează textul cu Regulamentele UE privind transparența piețelor de capital.
Legea nr. 1/2020 privind pensiile ocupaționale
Include obligația administratorilor de fonduri de pensii ocupaționale de a transmite rapoartele anuale și situațiile financiare către ASF în format digital;
ASF devine responsabilă de publicarea acestor informații în ESAP, pentru a asigura transparența datelor privind activele fondurilor.
Legea nr. 236/2018 privind distribuția de asigurări
Introduce cerințe suplimentare de raportare digitală pentru distribuitorii de asigurări;
Aliniază terminologia și procedurile interne la formatul ESAP;
Corelează raportările periodice cu sistemul centralizat european de date.
Legea nr. 236/2022 privind supravegherea prudențială a societăților de servicii de investiții financiare
Extinde obligațiile de raportare pentru societățile de servicii de investiții financiare și firmele de investiții, în scopul integrării datelor în platforma ESAP;
Introduce termene pentru actualizarea formatelor electronice și pentru transmiterea acestora către ASF;
Prevede interconectarea sistemelor IT ale entităților reglementate cu infrastructura digitală a ASF.
Protecția legală a membrilor ASF – măsură OCDE
Un capitol distinct, subliniat în Expunerea de motive, prevede consolidarea protecției juridice a conducerii ASF și a personalului instituției.
Textul menționează explicit:
„Se impune modificare a prevederilor referitoare la protecția legală a membrilor Consiliului Autorității de Supraveghere Financiară (A.S.F.) şi a salariaților A.S.F., prevăzute de Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 93/2012 privind înființarea, organizarea şi funcționarea Autorității de Supraveghere Financiară, în perspectiva finalizării evaluării României în cadrul procesului de aderare la OCDE şi având în vedere recomandările prioritare cu referire la întărirea protecției legale formulate de către această organizație.”
Forma adoptată de Senat detaliază concret:
„Membrii Consiliului A.S.F. şi personalul acesteia nu răspund civil pentru actele sau faptele pe care le îndeplinesc ori omit să le îndeplinească în exercitarea atribuțiilor de supraveghere, control şi rezoluţie, cu respectarea legii, dacă acestea au fost exercitate cu bună-credinţă sau fără neglijenţă.”
De asemenea, legea prevede că:
„Cheltuielile de judecată ocazionate de procedurile judiciare inițiate împotriva persoanelor prevăzute anterior se suportă de A.S.F., urmând a fi recuperate în situația în care instanțele judecătorești constată vinovăția acestor persoane.”
Această secțiune instituie o imunitate civilă condiționată: membrii ASF nu pot fi trași la răspundere pentru decizii profesionale adoptate cu bună-credință, dar protecția nu se aplică dacă se constată neglijență sau rea-credință.
Totodată, reglementarea oferă protecție financiară, instituția acoperă costurile proceselor judiciare inițiate împotriva angajaților săi, în limitele stabilite de lege.
Aceste modificări sunt parte a pachetului de recomandări OCDE privind independența și responsabilitatea autorităților de reglementare financiară, o condiție esențială pentru finalizarea evaluării României în procesul de aderare.
Transpunerea Directivei (UE) 2025/794
Conform Tabelului de concordanță, proiectul transpune Directiva (UE) 2025/794, care modifică Directiva (UE) 2022/2464 (CSRD – Corporate Sustainability Reporting Directive) și Directiva (UE) 2024/1760, stabilind noile date de aplicare a cerințelor de raportare și diligență în materie de sustenabilitate:
Pentru exercițiile financiare care încep la 1 ianuarie 2027 – aplicabil pentru emitenți și grupuri mari;
Pentru cele care încep la 1 ianuarie 2028 – extinderea către alte categorii de entități.
Astfel, legea românească corelează ESAP cu calendarul european al raportării de sustenabilitate, asigurând sincronizarea tuturor sistemelor de date financiare și non-financiare.
