Programul de lucru cu 4 zile pe săptămână reprezintă de multă vreme o temă de discuție legată de piața muncii. Tot mai multe ţări europene testează acest tip de program, iar rezultatele se pare că susţin un astfel de scenariu.
Există ţări care nu doar au testat, ci au şi implementat acest sistem. În contextul schimbărilor rapide din piața muncii, România dispune de un cadru legislativ suficient de flexibil pentru a implementa săptămâna de muncă de patru zile, susțin specialiștii Ernst and Young România.
Totuși, decizia de a adopta acest model este în întregime la latitudinea fiecărei companii în parte, conform unui raport recent al companiei de consultanță. Analiza realizată de EY România arată că legislația actuală permite adaptarea programului de muncă pentru a se potrivi nevoilor specifice ale fiecărei organizații.
Potrivit raportului, Codul Muncii din România permite o distribuție inegală a orelor de muncă, ceea ce înseamnă că nu este necesară o modificare legislativă pentru a implementa săptămâna de muncă redusă.
Programul de lucru și cadrul legal
„Cadrul legal existent este suficient de flexibil pentru a sprijini implementarea unui program de muncă de patru zile. Totuși, companiile trebuie să analizeze impactul unei astfel de măsuri asupra operațiunilor lor înainte de a lua o decizie”, afirmă experții EY.
Săptămâna de muncă de patru zile nu trebuie să fie uniformă și poate fi adaptată în funcție de nevoile fiecărei companii. Există mai multe modele de implementare: Săptămâna de muncă de 4 Zile cu 32 Ore: Salariații lucrează 8 ore pe zi timp de patru zile, având liber în cea de-a cincea zi; Săptămâna de muncă de 4,5 Zile: Se acordă o jumătate de zi liberă sau o zi întreagă liberă la fiecare două săptămâni; Săptămâna de muncă comprimată: Salariații lucrează 10 ore pe zi timp de patru zile, având liber vineri.
Implementarea unei săptămâni de muncă de patru zile poate aduce beneficii semnificative, atât pentru angajatori, cât și pentru angajați, potrivit analiștilor.
Programul de lucru pe plan internațional
Pentru angajatori, acest model poate îmbunătăți atractivitatea companiei pe piața muncii și poate stimula creativitatea și eficiența angajaților. De asemenea, poate contribui la creșterea satisfacției la locul de muncă și poate reduce epuizarea.
Pentru angajați, modelul poate oferi mai mult timp liber pentru odihnă, reducând riscurile de epuizare și îmbunătățind bunăstarea generală. Pe plan internațional, Belgia a adoptat în februarie 2022 legislația pentru săptămâna de muncă de patru zile, iar în Germania, un proiect pilot este în desfășurare, implicând 45 de companii din diverse industrii.
Aceste inițiative oferă perspective valoroase despre modul în care săptămâna de muncă redusă poate funcționa în practică. Deși cadrul legal din România permite implementarea săptămânii de muncă de patru zile, companiile trebuie să ia în considerare impactul asupra operațiunilor lor și să negocieze termenii acestui aranjament prin contracte colective de muncă sau regulament intern.
Adaptarea modelului la nevoile specifice ale fiecărei organizații este esențială pentru succesul acestei măsuri inovatoare în domeniul muncii.
E lumea pregătită pentru programul de lucru de 4 zile?
Se vorbește de câțiva ani despre săptămâna de lucru de 4 zile, dacă este aplicabilă sau nu. S-au încercat diverse „scheme”, dar pașii sunt mici în acest sens. În plus, potrivit analiștilor, „lumea vrea să muncească din ce în ce mai puțin”.
Suntem pregătiți pentru săptămâna de lucru de 4 zile? Facem pași mici. Ziua de muncă a scăzut cu aproape o oră în ultimii 3 ani, arată un raport ActivTrak. Analiza a arătat că ziua tipică de lucru a fost de 9 ore și 5 minute la sfârșitul anului 2023, comparativ cu 9 ore și 52 de minute la începutul anului 2021. Deși angajații lucrează mai puține ore pe săptămână, productivitatea lor a rămas neschimbată. Totuși, aceștia și-au terminat sarcinile într-un timp mai scurt.
Studiul a constatat, de asemenea, o scădere a numărului de angajaţi suprasolicitaţi sau a celor care lucrează frecvent în afara programului normal de lucru.
Programul de lucru: Oamenii preferă să lucreze concentrat
„Cred că activitatea angajaților, vedem cu toții, se îndreaptă spre o flexibilizare. Vorbim despre acest lucru de ceva timp. Este evident faptul că oamenii preferă să lucreze concentrat într-un anumit interval orar, dar să își aloce timp și pentru obiectivele personale să se ducă să își ia copiii de la școală sau de la grădiniță, să înceapă mai devreme sau mai târziu. Suntem pregătiți pentru săptămâna de muncă de 4 zile, doar că nu este posibilă în toate domeniile și pentru toate tipurile de posturi”, a explicat Oana Botolan, expert HR, la Aleph News.
Scriitorul Oscar Wilde credea că munca grea este “refugiul” celor care nu au nimic mai bun de făcut, în timp ce el a imaginat o societate a “timpului liber cultivat”, în care mașinile îndeplineau sarcinile necesare și neplăcute, notează The Guardian. Karl Marx visa la o societate reglementată de producția generală, care să le permită muncitorilor eliberați să “vâneze dimineața, să pescuiască după-amiaza, să crească vite seara și să critice după cină”, fără a fi legați de un singur loc de muncă.
Ce fac oamenii dacă li se oferă mai mult timp liber? Trăiesc mai bine!
Analiza The Guardian cu privire la importantul rol al muncii în viața omului a pornit de la o sugestie a lui Elon Musk către Rishi Sunak – fostul premierul Marii Britanii, potrivit căreia societatea ar putea ajunge la un punct în care „nu mai este nevoie de niciun loc de muncă” și “poți să faci un loc de muncă dacă vrei un loc de muncă… dar inteligența artificială va face totul”. Afirmația reînvie o dezbatere pe tema modului în care lucrăm, discutată cu mult timp în urmă, remarcă publicația britanică.
Cu toate acestea, o lume fără muncă, spun experții, ar putea fi mai degrabă una distopică decât utopică. „Aceasta este o poveste veche, foarte veche, care nu se întâmplă niciodată”, a declarat Tom Hodgkinson, co-fondator al revistei Idler, care timp de trei decenii a fost o platformă pentru a examina problemele legate de muncă și de petrecerea timpului liber.
“În Grecia antică exista un poem care spunea: ‘Nu este minunat că am inventat moara cu apă, astfel încât nu mai trebuie să ne măcinăm porumbul? De acum înainte, femeile pot sta toată ziua fără să facă nimic’. Este genul acesta de idee recurentă. „Oameni precum Bertrand Russell vorbeau despre asta în anii ’30. Ce ne-am face fără muncă? Un punct de vedere este că oamenii nu ar ști ce să facă, pentru că oamenii sunt mai mult sau mai puțin servili. Probabil ar sta toată ziua la televizor sau la filme porno.”
De fapt, dacă li se oferă mai mult timp liber, cum s-a întâmplat în timpul pandemiei de Covid, „încep să trăiască mai bine”, mai spune Hodgkinson.
Citiți și: România „muncitoare”: Cine mai rămâne cu același job până la 60 de ani?
