„Eminescu, Veronica, Creangă” și este primul film documentar despre poetul Mihai Eminescu. Filmul are 21 de minute şi a fost realizat în 1914 de Octav Minar.
Pelicula (film mut, dar promovat pe internet cu diverse coloane sonore) este considerată una dintre cele mai valoroase piese de tezaur și a fost descoperită în urmă cu câţiva ani de bibliofilii Ion Rogojanu şi Dan Toma Dulciu. Documentarul, recuperat şi recondiţionat integral, este creaţia Casei de Filme „Pathé”, iar imaginea poartă semnătura lui Victor de Bon, după cum notează filmedocumentare.com.
Documentarul are scene lirice, interpretate de artişti profesionişti (primele încercări de docudrama), iar poemele eminesciene sunt ecranizate artistic, cu filmări făcute în Italia şi Egipt.
Filmul documentarul a fost realizat de Octav Minar, pseudonimul literar a lui Octav Popovici (1886 – 1967), unul dintre primii şi cei mai importanţi cercetători ai vieţii lui Mihai Eminescu. Realizatorul documentarului, Octav Minar, este contestat de nume mari ale literaturii. George Călinescu l-a numit în epocă „necrofor eminescian” şi l-a acuzat că a falsificat documente sau că a lucrat cu documente neautentificate. Cu toate acestea, cercetătorul a adunat multe informaţii în premieră, care stau şi astăzi la baza biografiei recunoscute a lui Mihai Eminescu.
Pelicula a avut premiera pe 15 ianuarie 1915, cu ocazia împlinirii a 65 de ani de naşterea lui Eminescu, în sala Ateneului Român. Au participat la prezentarea oficială, printre alţii, Barbu Ştefănescu Delavrancea, George Enescu sau Maria Ventura.
Imagini în premieră cu casa lui Eminescu
Filmul a mai rulat ulterior la Casa Şcoalelor, pe 14 februarie 1915, şi la Cinema „Palace”, pe 9 noiembrie 1915. Publicaţiile importante ale vremii, precum Adevărul, Dimineaţa, Viitorul, Universul, Cronica Moldovei sau Rampa, au menţionat difuzarea peliculei.
Documentarul a fost procesat, la vremea respectivă, de către casa franceză de producţie Pathé Frères Paris în trei exemplare. Unul dintre ele a fost descoperit întâmplător în urmă cu câţiva ani la Arhivele Naţionale de Filme, de către cercetătorii bibliofili Ion Rogojanu şi Dan Toma Dulciu, iar existenţa documentului istoric a fost semnalată de către cercetătorul Miron Manega.
Din filmul original, care conţinea 1.500 de metri de peliculă, s-au mai păstrat 650 de metri, cu o durată de 21 de minute. Filmul documentar conţine imagini în premieră cu casa de la Ipoteşti, mormântul scriitorului de la Cimitirul Bellu sau locuri de promendă ale poetului din Iaşi, precum Hanul „Trei Sarmale”. În acelaşi timp, mai pot fi vizionate toate cele trei fotografii cunoscute şi acceptate ale poetului, precum şi o fotografie a lui Matei şi Gheorghe Eminovici, potrivit adevarul.ro. Realizatorul filmului a reuşit să filmeze mai mulţi membri încă în viaţă ai familiei lui Ion Creangă şi a inserat în documentar ultima fotografie cunoscută a marelui povestitor.
„Dacă acest film documentar ar fi fost studiat cu atenţie (sau doar studiat), reconstituirea casei memoriale a lui Eminescu de la Ipoteşti ar fi fost cât se poate de aproape de realitate. În al doilea rând, filmul acesta, avându-l ca autor pe mult hulitul şi blamatul Octav Minar, este unul dintre cele mai elocvente documente cinematografice păstrate în întregime şi prima încercare de a ilustra, cu mijloacele specifice celei de-a şaptea arte, creaţia eminesciană”. (Sursa: mihai-eminescu.ro)
Unele aspecte cuprinse în documentar sunt detaliate într-un alt film realizat în 2014.