În acest weekend bucureștenii se pot bucura de un Festival Internațional de Dans Grecesc, organizat de Greek Dance Romania. În seara de vineri, 24 mai accesul este gratuit pentru toată lumea.
Publicul va avea ocazia și să deguste feluri de mâncare tradițională. Muzică, dansuri grecești, gustări tradiționale, toate aceste vor fi prezente la primul festival internațioanl de dans grecesc, din București din weekend. Evenimentul va avea loc la Piațetă, zona Piața Sudului.
În seara de vineri, 24 mai accesul este gratuit pentru toată lumea. Festivalul grecesc își va deschide porțile publicului cu: spectacole de dans pe scenă, muzică live, participarea a mai multor școli de dans, din Brăila, Constanța, Brașov, București, dar mai ales a școlii de dans Shakallis Dance School din Cipru.
În cadrul festivalului, vor participa și doi invitați speciali. Frații Elena și Christos Shakallis vor veni să susțină mai multe workshop-uri de dansuri grecești, accesibile pentru toată lumea.
Festival Internațional de Dans Grecesc: Programul pentru sâmbătă și duminică
Sâmbătă, 25 mai
- Ateliere de toate nivelurile,
- Expoziție de produse grecești și experiență culinară grecească,
- Party night.
Duminică, 26 mai
- Ateliere de toate nivelurile,
- Expoziție de produse grecești și experiență culinară grecească.
Mai multe informații AICI.
Dansul și spartul farfuriilor!
Și dacă tot avem primul Festival Internațional de Dans Grecesc, ar fi bine să aflați câte ceva desprte tradițiile grecilor în acest sens. Cum ar fi dansul și spartul farfuriilor!
Dacă dansul popular sirtaki – sau „Zorba” – a devenit celebru la nivel mondial datorită unei scene memorabile din istoria cinematografiei alb-negru, filmul Zorba Grecul, obiceiul grecilor de a sparge farfurii a devenit cunoscut în toate colțurile lumii după lansarea filmului „Never on Sunday”, în 1960. În una dintre scene, personajele sunt înfățișate distrându-se copios, aruncând la podea pahare și alte vase în timp ce dansează.
Prin urmare, cea mai cunoscută tradiție la greci, la nivel mondial, este obiceiul de a sparge farfurii la petreceri. Deși asociat, în general, cu pofta lor de viață, spargerea vaselor este un obicei bogat în semnificații și face parte din tradiția și cultura greacă. Perioada în care a luat naștere acest obicei rămâne un mister. Grecii sparg farfurii pentru a marca un sfârșit sau, din contră, un început, pentru a ține spiritele malefice la distanță, dar și pentru a exprima abundența.
La finalul unei înmormântări, se obișnuiește să se spargă o farfurie peste mormântul persoanei decedate, aceasta simbolizând finalul vieții. Este și un act de doliu. De fapt, grecii cred că momentele de mare fericire pot atrage ghinionul sau spiritele rele. Zgomotul produs de spargerea vaselor le-ar alunga, păcălindu-le, mascând sărbătoarea. Este și un mod de a exprima bogăția, prosperitatea.
Grecii nu mai folosesc farfurii obișnuite!
Celebrul „Opa!” este nelipsit din ritual. În acest context, ar înseamna „Fiți atenți. Practica a devenit cunoscută în întreaga lume în anul 1960, odată cu lansarea filmului Never on Sunday. Într-una dintre scene, personajele sunt înfățișate distrându-se copios, aruncând la podea pahare și alte vase în timp ce dansează.
Începând din anii ′70, grecii nu mai folosesc farfurii obișnuite, ci unele din ipsos, mai fragile, pentru a evita accidentările. În prezent, tradiția spargerii vaselor începe să fie înlocuită cu aruncarea de flori spre picioarele dansatorilor, iar localurile din Grecia care doresc să practice acest ritual trebuie să obțină o licență specială.
Există multe tradiții și superstiții legate de cioburi, atât pe plaiurile mioritice, cât și în alte țări și regiuni de pe glob. La noi, se consideră că cioburile aduc noroc, dar nu și atunci când vorbim despre o oglindă spartă. În popor, se spune că cioburile de la o oglindă spartă aduc ghinion nici mai mult, nici mai puțin de șapte ani. Dacă însă vorbim despre ce înseamnă când spargi o farfurie, o cană sau un pahar, românii cred ”că s-a spart necazul”. În Germania oaspeții de la nuntă aduc farfurii din porțelan pentru noul cuplu, iar la finalul ceremoniei le sparg pe toate.
De fapt, spargerea ceramicii este o tradiție folosită pe scară largă în timpul nunților germane și grecești.
În credința populară românească, o farfurie spartă este un semn bun, se crede că s-a spart ghinionul. Dacă farfuria este spartă însă în seara de Revelion, ea prevestește un nou an cu multe pierderi. Superstițiile privind cioburile variază de la o regiune la alta. În regiunea Moldovei se crede că, în casa în care se sparge un pahar sau o farfurie, „își face de lucru dracul să încurce lucrurile”. Dar zgomotul cioburilor îl sperie și îl alungă.
Festivalul Internațional al Dansului Grecesc. Adevărul despre dansul lui Zorba
Dansul Sirtaki nu este un dans popular grecesc, aşa cum s-ar putea crede. El a fost compus de Mikis Theodorakis în anul 1964 pentru celebra peliculă Zorba Grecul, de aceeea mai este numit şi „dansul lui Zorba”. Termenul „sirtaki” provine de la cuvântul „sirtos”, denumire generică pentru dansurile tradiţionale din insula Creta.
Alexis Zorbas din “Zorba Grecul” este unul din personajele memorabile în istoria filmului, iar cartea lui Nikos Kazantzakis pe care se bazează este una dintre cele mai bune lucrări ale literaturii grecești moderne. Cu toate acestea, nu mulți știu că Alexis Zorbas a fost o persoană reală și nu un personaj fictiv.
Persoana reală nu a pus niciodată piciorul în Creta! Când Nikos Kazantzakis l-a întâlnit pe Giorgos Zorbas pe Muntele Athos în 1915, bărbatul l-a impresionat atât de mult pe scriitor încât s-a împrietenit cu el, iar mai târziu a fost inspirat să scrie un roman bazat pe personalitatea sa lipsită de griji și pofta de viață.
Adevăratul Zorba s-a născut în Macedonia! Giorgos Zorbas s-a născut la Livadi, în prefectura Pieria din Macedonia, în 1865, fiul lui Fotis și al Eugeniei Zorbas. Ca adult, și-a părăsit orașul natal pentru Halkidiki și s-a stabilit în satul Paleochori. A stat cu un prieten acolo și a lucrat ca tăietor de lemne, fierar, grăjdar și chiar ca miner pentru o companie minieră franceză din Stratoniki.
Zorbas l-a întâlnit pe managerul minei, Giannis Kalkounis, apoi s-a căsătorit cu fiica sa, Eleni. Giorgos și Eleni s-au stabilit în Paleochori și au avut doisprezece copii, dar doar șapte, sau posibil opt, dintre ei au supraviețuit. Apoi, soția lui a murit și ea, iar familia a trăit într-o stare mizerabilă ani de zile după aceea, scrie greekreporter.com.
Citiți și: Walt Disney trece la „dansul indian”. Cu cine fuzionează
