Tradiția spune că la masa de Paște e bine să mănânci mai întâi un ou, fiindca e aducător de sănătate, apoi pește, pentru a fi sprinten ca acesta și un preparat din pasăre, ca să fii ușor ca ea. Ar fi bine însă dacă toată lumea ar respecta tradiția, deoarece se știe: fie Paște, fie Crăciun se cam exagerează la români cu mâncarea. Dacă tot e prima zi de Paște, iată și primele sfaturi de la nutriționiști.
Potrivit nutriționiștilor, perioadele de sărbători abundă în alimente bogate în grăsimi, la care se adaugă dulciurile şi alcoolul.
Medicii atrag atenţia că digestia este pusă la grea încercare în perioada sărbătorilor pascale. Multe dintre alimentele tradiţionale ouăle, drobul, carnea de miel şi cozonacul sunt greu digerabile. Nutriţioniştii recomandă să cumpărăm pentru masa de sărbători cât mai multe legume cu frunze verzi şi alimente bogate în fibre.
„În general, persoanele care au ţinut toată perioada de post sunt puse la grea încercare. Voinţa lor, de fapt, e pusă la grea încercare. Fiecare vrea să guste din toate bunătăţurile specifice acestei perioade. Pe masa românilor se regăseşte drobul, se regăseşte carnea de miel, ouăle, cozonacul. Toate acestea sunt alimente foarte bogate în proteine şi după şapte săptămâni de reţinere de la proteine de natură animală, lucrurile pot escalada în tot felul de complicaţii şi în special de natură digestivă, dacă nu avem grijă şi nu suntem moderaţi”, spune preşedintele Societăţii Române de Educaţie Nutriţională, Lygia Alexandrescu.
Masa de Paşte este construită în jurul preparatelor din carne de miel (ciorbă, friptură sau drob), simbolul Mântuitorului Iisus, care a fost sacrificat pentru a salva omenirea.
Dimineața de Paște e cheia
Există însă și o veste bună. „Vestea bună este însă că totuşi avem o grămadă de legume cu frunze verzi care au multă clorofilă şi proteina poate fi digerată mai uşor. Constipaţia poate fi evitată, iar dacă este să începem să mâncăm în dimineaţa de Paşte, vom începe cu oul pe care îl consumăm de obicei, dar cu multă-multă verdeaţă şi chiar şi o bucăţică de pâine, undeva la 30 de grame de pâine cu secară, să avem fibre”, a mai adăugat Lygia Alexandrescu, la Radio România Actualități.
De asemenea, pentru o stare de sănătate bună sunt binevenite şi plimbările în aer liber.
Moderaţia ar trebui să fie cheia alimentaţiei de sărbătorile pascale, afirmă și medicul Tudor Ciuhodaru, care recomandă românilor că ar fi bine să nu mănânce imediat după slujba de Înviere.
„Moderaţia ar trebui să fie cheia alimentaţiei şi de sărbătorile pascale. În caz contrar, veţi avea nevoie de serviciul de urgenţă şi ne vom vedea în gardă chiar din prima zi. Dacă vreţi însă să petreceţi în familie şi nu prin spitale: nu daţi startul la mese copioase chiar de la 12 noaptea sau imediat după slujbă. Aşteptaţi măcar până dimineaţă sau mai bine până la orele prânzului”, recomanda medicul, într-o postare pe Facebook.
Alimentele trebuie introduse treptat la masă
Ciuhodaru mai adăuga că alimentele trebuie introduse treptat, putându-se începe cu friptură de miel, precedată eventual de o salată de crudităţi, asociată unei garnituri de legume făcute la grătar, urmată de o felie de ananas crud, nu din conservă, care va facilita digestia.
„Cei care au postit trebuie să reia cu prudenţă alimentaţia normală începând cu brânzeturi, legume, fructe şi carne de pasăre, urmate de cantităţi mici de ciorbă şi drob. Fiecare masă trebuie să conţină un singur aliment concentrat. Consideraţi concentrat tot ce nu e fruct sau legumă, aşa că friptura, drobul, sarmalele se vor consuma separat, nefiind recomandate nici măcar amestecurile de friptură cu ouă sau al cărnii de miel cu cartofii şi nici consumul de dulciuri sau fructe imediat după masă”, mai arată medicul.
Acesta recomandă să se asigure o pauză de cel puţin jumătate de oră între felurile de mâncare pentru a evita atât senzaţia de suprasaturaţie, cât şi sindroamele dispeptice.
Citiți și: Episcopul Macarie: „Ce este postirea și de ce postim?”
