
Prima femeie profesor de artă din Europa – o viață tumultuoasă
O femeie cu activitate artistică intensă
Ulterior, alegerea pictoriței ca președintă a Sindicatului Artelor Frumoase în 1937 a fost benefică pentru acesta. Sub patronajul reginei Maria, care era o mare iubitoare și susținătoare a artelor, Cecilia a primit un sediu pentru sindicat în Bulevardul I.C. Brătianu, dar și un spațiu pentru congrese și expoziții. De asemenea, a obținut drepturi și privilegii pentru artiști: pensii, drepturi de autor, carnete de călătorii, reduceri de impozite.Toate aceste realizări sunt încununate de cea mai importantă: meritul de a fi prima femeie din Europa care a reușit să predea într-o academie superioară de artă, la Catedra de Arte Decorative, începând cu anul 1916. Acceptarea sa ca profesor la Școala de Belle-Arte din București a fost sărbătorită cu fast la Paris, în atelierul pictoriței poloneze Olga Boznańska, cea care a realizat și un portret al artistei, prezent în această expoziție. Printre invitați s-au numărat Max Jacob, Chana Orloff, Fernand Léger, Constantin Brâncuși, Oskar Kokoschka. Cecilia Cuțescu-Storck a deținut această funcție până în 1941.

Casa ei este azi un superb muzeu
După căsătoria cu Frederic Storck, cei doi au construit, în colaborare cu arhitectul Alexandru Clavel, imobilul de pe strada Vasile Alecsandri nr. 16, care a devenit căminul familiei. Construcția a fost încheiată în 1911, iar între 1913 și 1917 artista a decorat interiorul cu numeroase picturi murale de inspirație simbolistă, având ca subiect figuri feminine și o vegetație luxuriantă, dovedindu-și astfel preocuparea pentru pictura murală.
Îmbinarea armonioasă între personajele care decorează plafonul și pereții holului central amintește de covoarele orientale, iar marea compoziție din fundalul atelierului, intitulată Dragostea pământească și dragostea spirituală, i-a fost inspirată artistei de cartea scriitoarei Ellen Kay, De l’Amour et du Mariage. În semn de omagiu adus acestui volum, Cecilia a scris sub compoziția dragostei spirituale următorul citat: „A iubi este a ne pierde într-un suflet în care sufletul nostru găsește un sprijin, fără a-și pierde libertatea; este a găsi o gândire care previne sentimentele noastre exprimate și neexprimate; este a întâlni o privire care vede realitatea în promisiuni; este a simți o mână întinsă mâinilor noastre în clipele agoniei…”
În 1948, operele de artă ale soților Storck au fost declarate de utilitate publică, iar în 1951 atelierele lor au fost deschise ca muzeu de artă, familia păstrând spațiul de locuit. În prezent, imobilul poate fi vizitat și adăpostește Muzeul de Artă „Frederic Storck și Cecilia Cuțescu-Storck”, parte a Muzeului Municipiului București.
„Voi rămâne până la sfârșit o ființă care năzuie spre culmi…”
Decorarea casei i-a asigurat mai multe comenzi importante: tripticul Agricultura, industria și comerțul pentru holul de onoare al Băncii Marmorosch Blank în 1916; Istoria comerțului românesc pentru Aula Magna a Academiei de Studii Economice din București, în 1933; Apologia artelor românești pentru plafonul Sălii Tronului din Palatul Regal – actualul Muzeu Național de Artă al României; compoziția Petru Cercel și curtea sa – un panou decorativ pentru sala mare a Pavilionului Românesc al Expoziției Internaționale de la Paris. Ultima pictură murală a fost realizată cu ajutorul a doi copii ai săi, Romeo și Lita, pentru plafonul loggiei de la Balcic, rămasă însă necunoscută și pierdută pentru posteritate.
În 1943, artista publică o carte autobiografică intitulată Fresca unei vieți, iar în 1966 volumul este întregit și revizuit sub titlul „O viață dedicată artei”. Cecilia Cuțescu-Storck s-a stins din viață în 1969, la București.
Timp de 60 de ani, artista a aprofundat și a completat unele dintre cele mai importante modalități de expresie ale plasticii românești, unindu-le cu tradiția. Și făcându-le să privească spre cerințele viitorului. Iată propriile cuvinte ale Ceciliei Storck , care de fapt, o definesc: „Voi rămâne până la sfârșit o ființă care năzuie spre culmi, spre construirea edificiului sublim al efortului omenesc în mijlocul acestui minunat univers”.
Citiți și: Ce e Noua Bucătărie Românească. Cartea nominalizată la Gourmand World Cookbook