Președintele Macron a susținut joi seara un discurs către națiunea franceză. Au fost primele sale comentarii de la votul istoric de cenzură al Adunării Naționale, care a lăsat Franța fără un guvern funcțional.
Emmanuel Macron a dat vina pe oponenții săi că au doborât guvernul și au semănat „dezordine”, jurând că va deveni președinte „până la sfârșitul” mandatului său de cinci ani programat în 2027, potrivit AP.
Macron a făcut referire la constituția Franței, care împiedică o nouă rundă de alegeri legislative atât de curând după ultimele, ceea ce înseamnă că țara este blocată de actuala Adunare Națională, până cel mai devreme în iulie. Această realitate înseamnă că parlamentarii au datoria „de a lucra împreună, în slujba Franței și a francezilor”.
„Lumea, Europa, merge înainte și avem nevoie de un guvern care poate lua decizii”, a spus Macron. „Nu ne putem permite nici diviziune, nici imobilitate. De aceea voi numi un prim-ministru în zilele următoare”.
Macron: „Nu se gândesc la tine, la viața ta, la dificultățile tale”
Deși îi critică pe oponenții săi politici, Macron și-a recunoscut și rolul său în haosul care zguduie acum politica franceză și piețele financiare alarmante. El și-a revizuit decizia din iunie de a dizolva parlamentul. Acest lucru a precipitat criza, ducând la noi alegeri legislative care au produs parlamentul acum blocat, împărțit între trei blocuri minoritare care nu au suficiente locuri pentru a guverna singuri și se dovedesc în mare măsură incapabile să lucreze împreună – cu excepția de a-l doborî pe Barnier.
„Recunosc că această decizie nu a fost înțeleasă. Mulți oameni m-au criticat pentru asta. Știu că mulți continuă să mă critice pentru asta. Este un fapt. Și este responsabilitatea mea”.
Macron „a sfâșiat” parlamentarii care au susținut votul de cenzură care a forțat demisia lui Barnier, acuzându-i că își urmăresc propriile interese politice. El a menționat, în discursul său către francezi, că votul a venit chiar în prag de sărbători.
„De ce parlamentarii au procedat astfel? Nu se gândesc la tine, la viața ta, la dificultățile tale”, a spus el. „Se gândesc la un singur lucru: alegerile prezidențiale – să le pregătească, să le provoace, să le precipite”.
Macron „reclamă” un front antirepublican
Macron a subliniat că va numi un nou premier în câteva zile, dar nu a dat indicii cine ar putea fi acesta. El a promis, de asemenea, joi, că va rămâne în funcție până la expirarea mandatului său în 2027.
În discursul său, Macron a ieșit în luptă, aruncând vina pe oponenții săi din extrema dreaptă pentru doborarea guvernului lui Michel Barnier. El a spus că au ales „Nu să facă, ci să anuleze”. „Au ales dezordinea”, a spus el. Președintele a mai spus că extrema dreaptă și extrema stângă s-au unit în ceea ce el a numit „un front antirepublican” și a subliniat: „Nu voi asuma iresponsabilitatea altora”.
Potrivit AP, fără majoritate în parlament, președintele este slăbit la nivel intern, dar deține încă unele puteri extinse în domeniul politicii externe, afacerilor europene și apărării și este responsabil de negocierea și ratificarea tratatelor internaționale. Președintele este, de asemenea, comandantul șef al forțelor armate ale țării și deține codurile nucleare.
Președintele francez Emmanuel Macron a fost ales pentru prima dată în 2017, înainte de a fi reales în 2022 pentru un mandat de cinci ani. Adunarea Naţională a Franţei (camera inferioară a parlamentului) a votat miercuri, 4 decembrie, pentru demiterea guvernului aflat la putere de doar trei luni, fiind prima dată când acest lucru se întâmplă în Franţa din 1962. Acest lucru sporește incertitudinea politică şi economică într-o ţară pivot a Uniunii Europene, potrivit Le Monde.
După trei ore şi jumătate de dezbateri aprinse într-o sală arhiplină, 331 de deputaţi au decis în cele din urmă să demită executivul, măsură pentru care erau necesare 288 de voturi.
Moţiunea de cenzură a fost iniţiată de stânga şi extrema dreaptă. Premierul Michel Barnier urmează să-şi prezinte demisia preşedintelui Emmanuel Macron, care va trebui să numească un nou prim-ministru. Președintele Franței a anunțat că va vorbi despre acest lucru joi seară, 5 decembrie, de la ora 20.00, ceea ce a și făcut.
Bugetul securității sociale pentru 2025, mărul discordiei
Premierul Michel Barnier a reușit să rămână pe funcție timp de 2 luni și 29 de zile, a avut cel mai scurt mandat din această a V-a Republică franceză. Michel Barnier a fost numit premier pe 5 septembrie iar miniștrii săi de abia pe 21 septembrie.
Moțiunile au fost declanșate după ce Michel Barnier a utilizat articolul 49.3 din Constituție pentru a trece fără votul parlamentarilor proiectul bugetului securității sociale pentru 2025. A recurs la acest articol după mai multe zile de discuții cu diverse partide dar în special cu Reuniunea Națională.
“Avem idei diferite despre suveranitate și patriotism”, le-a spus Michel Barnier, în discursul său final, deputaților de extremă dreaptă. „Nu din vreo plăcere am prezentat aproape doar măsuri dificile în acest buget. Aș fi preferat să distribui bani”, a adăugat Michel Barnier, potrivit RFI, referindu-se la proiectul legii privind finanțarea Securității Sociale, un proiect calificat de stânga drept unul de “austeritate”. Lidera extremei drepte franceze, Marine Le Pen a spus că guvernul Michel Barnier „trebuie înlăturat pe motiv că a ales să continue alegerile tehnocrate ale președintelui Emmanuel Macron, ales în 2017 și în 2022”.
Citiți și: Politico: Macron este deja terminat
