Studiile recente care analizează rămășițele victimelor erupției vulcanice din Pompei au adus la lumină dovezi genetice care contrazic multe dintre teoriile anterioare despre victimele carbonizate ale orașului.
Ce spune noul studiu despre victimele din Pompei
Cercetătorii, inclusiv echipe de la Universitatea Harvard și Institutul Max Planck, au folosit ADN extras din corpurile care fuseseră păstrate prin tehnica turnării formei din secolul XIX pentru a analiza proveniența acestor victime. În urma testelor genetice, au fost demontate poveștile populare care se formaseră de-a lungul deceniilor.
Un exemplu relevant este „Casa brățării de aur”, unde s-a presupus multă vreme că o mamă și copilul ei s-au strâns unul în brațele celuilalt în fața lavei. Studiul genetic a arătat că cei patru indivizi din acea locație nu erau doar bărbați, dar nici măcar nu erau înrudiți.
De asemenea, un alt cuplu celebru, despre care se credea că erau surori îmbrățișate în momentul morții, s-a dovedit că cel puțin una dintre ele era bărbat din punct de vedere genetic.
Pe lângă dezvăluirile uimitoare legate de identitatea acestor victime, cercetătorii au identificat și o diversitate genetică surprinzătoare în rândul locuitorilor din Pompei, atribuind-o migrațiilor, sclaviei și cuceririlor istorice.
Mulți dintre locuitorii orașului proveneau din regiuni precum Turcia, Liban sau Nordul Africii, ceea ce sugerează o mobilitate semnificativă a populației înainte de erupția din 79 d.Hr.
Studiul subliniază importanța acestor descoperiri, care nu doar că oferă noi perspective asupra trecutului Pompei, dar demonstrează și complexitatea migrației și amestecului cultural din acea perioadă.
Astfel, cercetătorii au deschis noi căi de interpretare asupra identității acestor indivizi și interacțiunilor dintre ei, înlăturând mituri și presupuneri care au persista de-a lungul decadelor.
Pompei a fost un oraș antic roman situat la poalele muntelui Vezuviu, care a fost distrus și acoperit de lava și cenușă în urma erupției catastrofale din anul 79 d.Hr. Ruinele orașului, descoperite în secolul XVIII, oferă o fereastră unică în viața cotidiană a romanilor din acea perioadă.
Străzile, casele, templele și chiar frescele din Pompei sunt păstrate într-o stare remarcabilă, oferind cercetătorilor și vizitatorilor o privire detaliată asupra arhitecturii, culturii și obiceiurilor din vremea Imperiului Roman. Pompei rămâne una dintre cele mai importante și fascinante descoperiri arheologice, atrăgând milioane de turiști din întreaga lume.
CITEȘTE ȘI – Sărăcia, cea mai mare frică a românilor | Studiu
