În fiecare an, pe 14 octombrie, Biserica Ortodoxă o sărbătoreşte pe Sfânta Cuvioasă Parascheva sau Sfânta Vineri – aşa cum este cunoscută Sfânta Parascheva în tradiția populară românească.
Cuvioasa Parascheva sau Sfânta Vineri (numele Sfintei înseamnă, în greceşte, „vineri“-„paraskevi”) este venerată în Biserica Ortodoxă Română și în alte biserici de rit oriental. Este sfânta ocrotitoare a Moldovei.
S-a născut în Epivatos, un sat situat pe lângă mare, nu departe de cetatea Calicatria, unde s-a călugărit de tânără, împreună cu fratele ei, Evtimie. A dus o viaţă ascetică în pustie, rugându-se neîncetat. Într-o noapte i s-a arătat un înger, care i-a spus să se întoarcă acasă, căci acolo trebuie să moară. S-a întors şi a murit la 27 de ani. A fost îngropată ca o străină, departe de sat, căci nimeni nu recunoscuse în ea pe fata frumoasă de odinioară. Sfânta Cuvioasă Parascheva s-a arătat în vis la doi oameni evlavioşi, în strălucirea ei cerească, cerând ca trupul ei înmiresmat să fie scos din mormânt. Sfintele moaşte au făcut minuni pentru mii de oameni, potrivit crestinortodox.ro.
Duse din Epivatos la Târnovo şi apoi la Constantiopol, după sute de ani, moaştele Sfintei Parascheva au ajuns la Iaşi, unde se află şi acum. Ele au fost aduse pe 14 octombrie 1641 de către domnitorul Vasile Lupu și așezate în ctitoria sa, Biserica Sfinții Trei Ierarhi. Aducerea moaștelor la Iași a fost un gest de recunoștință din partea patriarhului Partenie I și a membrilor Sinodului Patriarhiei Ecumenice de la Constantinopol pentru faptul că domnitorul Vasile Lupu a plătit toate datoriile Patriarhiei Ecumenice.
Începând din anul 1889, moaștele sale au fost mutate în Catedrala Mitropolitană din Iași, unde această zi este cinstită de Biserică şi de miile de români evlavioşi care vin în pelerinaj din toate părţile ţării. Pelerinajul de Sfânta Parascheva a început la Iași în 8 octombrie și ține până în data de 15 octombrie.

Povestea Sfintei Parascheva: O femeie bătrână, îmbrăcată în alb
Sfânta Vineri apare în poveștile copilăriei, în basmele lui Petre Ispirescu, și vine întotdeauna în sprijinul oamenilor buni și curajoși. „Pe Sfânta Vineri oamenii şi-au închipuit-o ca pe o femeie bătrână, îmbrăcată în alb, semn al sfinţeniei, sau în negru, ca bătrânele smerite şi înţelepte din sat. Spuneau că are în grijă animalele şi păsările sălbatice, pe care le spală şi le hrăneşte. Nu la ea intră slujnică fata moşului din poveste? Se mai crede că le apare bolnavilor în vis, spunându-le cum să se vindece.
Îi apără pe călători de greutăţile drumului. Le dă soţi buni fetelor care postesc vinerile şi le ocroteşte pe femeile care îi cinstesc ziua nelucrând. Dar mulţi cred că este aspră cu femeile care gătesc, torc, spală rufe sau cos vinerea, pedepsindu-le cu accidente casnice: ele sau copiii lor se opăresc, se ard sau se îmbolnăvesc dintr-odată”, potrivit Ziarul Lumina.
De sărbătoarea Sfintei Parascheva, în gospodăriile de la țară se aprind focuri, oamenii dorind astfel să îndepărteze spiritele rele. Ciobanii consideră că iarna care urmează va fi una grea dacă oile dorm îngrămădite și blândă dacă acestea stau răsfirate.
Se mai spune și că, dacă de Sfânta Parascheva nu este o zi ploioasă, iarna va veni mai repede. În această zi se fac praznice pentru morți și se împart ofrande. Mai există tradiția ca gospodarii să îți cumpere cojoace și să facă pregătirile pentru iarnă.
Sfânta Vineri trebuie respectată
Multe din poveştile şi credinţele străvechi nu sunt neapărat superstiţii, după cum mai precizează Ziarul Lumina. Dacă ești atent, poţi observa că alcătuiesc un adevărat îndreptar de viaţă, prin care sunt precizate sărbătorile şi interdicţiile, timpul bun de lucru şi timpul de odihnă. „Pentru bunicii noştri, vinerea era o zi sfântă, pentru că într-o vineri a fost răstignit Domnul Hristos. Cinsteau vinerea ca pe o zi de sărbătoare, nu lucrau, ţineau post şi se rugau mai mult decât în alte zile.
Şi cum femeile, covârşite de treburile gospodăriei, mai încălcau interdicţiile, spălând rufe, torcând, ţesând sau măcar gătind, au apărut poveşti şi legende în care se arată că Sfânta Vineri le pedepseşte cu asprime pe cele care îi necinstesc ziua. Iar evlavia pentru Cuvioasa Parascheva, Ocrotitoarea Moldovei, al cărei nume înseamnă, în greceşte, <vineri>, a întărit şi mai mult credinţa că vinerea este o zi sfântă, ce trebuie respectată”.
Sărbătoarea Sfintei Parascheva: Slujbele de luni și marți, de la Iași
Slujbele de luni, 14 octombrie:
- 7:00 – 9.00: Miezonoptica, Acatistul Sfintei Cuvioase Parascheva, Ceasurile și Slavoslovia Mare (în Catedrala Mitropolitană);
- 9:30 – 12.30: Sfânta Liturghie (pe podiumul amplasat la limita cu Pietonalul Ştefan cel Mare şi Sfânt, în dreptul altarului Catedralei Mitropolitane. Răspunsurile vor fi date de corul Operei Naționale Române din Iași);
- 16:00 -16.30: Paraclisul Sfintei Cuvioase Parascheva (în Catedrala Mitropolitană);
- 19:00 – 23.00: Slujba de Priveghere – Vecernia, Litia și Utrenia Sfântului Ierarh Iosif cel Milostiv (în Catedrala Mitropolitană).
Programul slujbelor din cadrul pelerinajului de la Iași, marți, 15 octombrie
- 7:00 – 11.00: Miezonoptica, Acatistul Sfântului Ierarh Iosif cel Milostiv, Sfânta Liturghie și Acatistul Sfintei Cuvioase Parascheva (în Catedrala Mitropolitană);
- 16:00 – 18.00: Vecernia, Litia și Paraclisul Sfintei Cuvioase Parascheva (în Catedrala Mitropolitană);
- 19.00: Concert de muzică psaltică susţinut de corul Byzantion şi Mini Byzantion (în Catedrala Mitropolitană).
Citiți și: Cea mai puternică rugăciune la Sfânta Parascheva. Face minuni!