Povara fiscală din România devine tot mai greu de suportat pentru români, comparabilă cu forme de impozitare din Evul Mediu, avertizează profesorul de economie Bogdan Glăvan. Potrivit acestuia, nivelul actual al taxelor și impozitelor afectează direct nivelul de trai, limitează dezvoltarea economică și reduce drastic șansele de independență financiară ale populației.
Povara fiscală suportată de români crește constant
Profesorul Bogdan Glăvan atrage atenția că românii sunt împovărați de un cumul de taxe care, luate împreună, formează o povară fiscală excesivă. Printre acestea se numără accizele aplicate carburanților, impozitul pe venit, contribuțiile sociale, impozitul pe proprietate, taxele auto și costurile obligatorii precum rovinieta.
Potrivit economistului, problema nu este existența taxelor în sine, ci nivelul lor ridicat și modul în care acestea sunt suprapuse. În acest context, românii ajung să muncească o mare parte din an pentru a-și achita obligațiile către stat, cu puține beneficii concrete în schimb.
Bogdan Glăvan: Taxele mari sărăcesc populația și frânează economia
În analiza sa, Bogdan Glăvan susține că povara fiscală din România are efecte directe asupra economiei. Taxele ridicate reduc consumul, descurajează investițiile și împing o parte a populației spre soluții de supraviețuire financiară, în locul dezvoltării.
„Cetățenii sunt taxați nu doar pentru venituri, ci și pentru activități de bază, precum deplasarea sau încălzirea locuinței”, arată profesorul. În opinia sa, statul transferă costurile politicilor publice direct asupra populației, fără a ține cont de puterea reală de cumpărare a românilor.
Politica energetică și fiscală, o sursă majoră a poverii fiscale
Un punct central al criticilor vizează politica energetică europeană, care, spune Glăvan, a dus la facturi tot mai mari pentru electricitate, gaze și carburanți. Aceste prețuri sunt încărcate cu taxe, accize și alte biruri care amplifică povara fiscală resimțită de români.
Economistul subliniază că energia și transportul au devenit bunuri excesiv taxate, ceea ce afectează atât gospodăriile, cât și companiile. Costurile crescute se reflectă ulterior în prețurile finale ale produselor și serviciilor, accentuând inflația.
Comparație cu alte state: Cât plătesc românii în plus
Bogdan Glăvan oferă și o comparație relevantă pentru a ilustra dezechilibrul. În Japonia și China, prețul benzinei este echivalentul a aproximativ un dolar american pe litru, iar în Statele Unite ajunge la circa 75 de cenți pe litru. Raportat la moneda națională, acest lucru înseamnă aproximativ 3,3 lei pe litru.
În România, însă, benzina ajunge la aproximativ 8 lei pe litru, diferență explicată în mare parte prin taxele și accizele impuse de stat. În aceste condiții, spune economistul, românii ajung să plătească nu doar pentru mobilitate, ci pentru fiecare aspect al vieții cotidiene.
De ce povara fiscală a românilor riscă să devină nesustenabilă
Potrivit analizei, menținerea acestui nivel de impozitare riscă să ducă la efecte pe termen lung. O povară fiscală ridicată reduce capacitatea românilor de a economisi, limitează investițiile private și accentuează dependența de stat.
Bogdan Glăvan avertizează că, fără o reformă fiscală reală, România riscă să rămână blocată într-un model economic bazat pe taxare excesivă și creștere slabă. În acest context, comparația cu Evul Mediu nu este una retorică, ci o trimitere la un sistem în care majoritatea resurselor erau concentrate în mâinile autorității, în detrimentul populației.sorul de economie într-o postare realizată pe Facebook.
„EVUL MEDIU FISCAL. Vrei să mergi cu mașina într-o excursie din București pe Valea Prahovei? Plătești taxă statului 100 de lei. Vrei să dai o fugă până pe litoral? Plătești taxă statului 200 lei.
Vrei să te duci în orice alt oraș în țara asta? Plătești zeci sau sute de lei pentru dreptul de a ajunge la Brașov, la Constanța, la Pitești sau la Iași. Ca în Evul Mediu, când fiecare baron își punea taxă de trecere.Diferența este că acum barierele nu sunt puse de baronii locali, ci de Măria-sa Statul. Și nu se numesc taxe de trecere, ci taxe la carburanți. Dar efectul este același. 55% din prețul benzinei reprezintă taxe. Practic, la benzinărie nu cumperi benzină, ci dreptul de a te duce undeva. Plătești statului ca să te lase liber să mergi la Cluj cu mașina. Asta deși plătești impozite pe venit, alte „contribuții”, taxe peste taxe, inclusiv impozit pe mașină și rovinietă, care însumate duc la un nivel de neimaginat în Evul Mediu”, a scris acesta.
