Poluarea cu plastic are un impact profund asupra climatului, biodiversității, ecosistemelor, acidificării oceanelor și sănătății umane, conform unui studiu recent.
Cercetătorii subliniază că poluarea cu plastic nu trebuie privită doar ca o problemă de gestionare a deșeurilor, ci ca un produs care dăunează ecosistemelor și sănătății umane.
Aceste constatări au fost făcute înaintea negocierilor finale care vor începe pe 25 noiembrie în Coreea de Sud, pentru a încheia un tratat global obligatoriu privind reducerea poluării cu plastic.
Poluare cu plastic, inamicul silențios
Progresul în direcția acestui tratat a fost îngreunat de divergențele legate de necesitatea de a include reduceri ale producției de plastic, care în 2022 a ajuns la 506 milioane de tone, dintre care doar 9% a fost reciclat, potrivit The Guardian.
Restul deșeurilor din plastic fie sunt incinerate, fie ajung la gropile de gunoi sau sunt aruncate în natură, unde se descompun lent și ajung să polueze mediul. Microplasticul a ajuns în toate colțurile lumii, de la vârful Muntelui Everest până în Groapa Marianelor, cel mai adânc punct de pe Pământ.
Studiul evidențiază dovezile tot mai clare ale efectelor poluării cu plastic asupra mediului, sănătății și bunăstării umane.
Cercetătorii fac apel la delegații de la negocierile ONU să nu mai privească poluarea cu plastic doar ca o problemă de gestionare a deșeurilor, ci să abordeze întregul ciclu de viață al plasticului, de la extracția materiilor prime, producție și utilizare, până la eliberarea în mediul înconjurător și efectele asupra sistemului Pământului.
Patricia Villarrubia-Gómez, autorul principal al studiului, explică faptul că plasticul este realizat dintr-o combinație de mii de substanțe chimice, multe dintre ele fiind substanțe care perturbă sistemul endocrin sau “chimicale perene”, care au efecte toxice asupra ecosistemelor și sănătății umane.
Aceste substanțe chimice sunt parte integrantă a vieții noastre de zi cu zi, iar efectele lor sunt mult mai complexe decât se crede.
Poluarea cu plastic schimbă procesele întregului sistem al Pământului, afectând problemele globale urgente, precum schimbările climatice, pierderea biodiversității, acidificarea oceanelor și utilizarea resurselor de apă dulce și pământ.
Studiul subliniază că soluțiile pentru combaterea poluării cu plastic trebuie să țină cont de complexitatea acestui material și de efectele sale asupra întregului sistem global.
Un alt aspect important al studiului este legat de influența lobby-urilor industriei de combustibili fosili și producători de plastic asupra tratativelor internaționale. La discuțiile anterioare, în Ottawa, Canada, 196 de lobbyiști s-au înregistrat, o cifră mult mai mare decât în discuțiile anterioare din Nairobi.
Acești lobbyiști au avut un rol activ în a împiedica orice reducere semnificativă a producției de plastic, chiar dacă 98% din plasticul de unică folosință provine din combustibili fosili.
Luis Vayas Valdivieso, președintele negocierilor ONU, a subliniat că abordarea întregului ciclu de viață al plasticului este esențială. În prezent, doar 10% din plasticul produs este reciclat, iar soluțiile trebuie să fie axate pe reducerea cantității de plastic produsă și pe gestionarea mai eficientă a acestui deșeu.
Profesoara Bethanie Carney Almroth de la Universitatea din Gothenburg, co-autor al raportului, a declarat că plasticul este acum prezent în cele mai izolate colțuri ale planetei și chiar în corpul uman, afectând multiple sisteme. Ea subliniază că soluțiile pentru combaterea poluării cu plastic trebuie să țină cont de complexitatea materialelor plastice și de impactul lor asupra siguranței și sustenabilității pentru oameni și planetă.
CITEȘTE ȘI – Poluarea ucide. Câți copii au murit în România
