Poluarea aerului afectează concentrarea copiilor, arată un nou studiu. O mai slabă capacitate de atenție la copiii cu vârste cuprinse între 4 și 8 ani este legată de expunerea la dioxidul de azot (NO2), un poluant produs în cea mai mare parte de traficul rutier. Scăderea capacității de concentrare este deosebit de pronunțată la băieți, potrivit cercetătorilor de la Institutul pentru Sănătate Globală din Barcelona (ISGlobal).
Poluarea aerului afectează concentrarea copiilor
Studiul publicat în revista Environment International, se adaugă unui număr tot mai mare de dovezi privind impactul negativ al poluării aerului în timpul sarcinii și al copilăriei asupra dezvoltării creierului.
După ce au studiat datele obținute în urma analizării a peste 1.700 de femei și copiii lor din patru regiuni spaniole, cercetătorii au estimat expunerea zilnică la NO2 în timpul sarcinii și în primii 6 ani de copilărie, luând în considerare adresa de domiciliu a fiecărei familii.
Alături de aceste informații, cercetătorii au evaluat funcția atențională, adică funcția care măsoară capacitatea de a alege la ce să acorde atenție și ce să ignore, pentru copii care apațin grupelor de vârstă 4-6 ani și 6-8 ani. De asemenea, ei au analizat și memoria de lucru, ceea ce înseamnă capacitatea de a reține temporar informații. Acest parametru a fost urmărit pentru copiii cu vârste între 6 și 8 ani, cu ajutorul unor teste pe calculator.
Rezultatele arată că acei copii expuși la niveluri mai ridicate de dioxid de azot (NO2) sunt mai susceptibili de a avea o funcție atențională mai slabă la vârsta de 4-6 ani. Ei sunt cei mai sensibili la acest poluant la vârsta de 2 ani.
De ce sunt băieții mai afectați de poluarea aerului decât fetele
Funcția atențională este foarte importantă pentru dezvoltarea funcțiilor executive ale creierului nostru, care controlează acțiunile, gândurile și emoțiile pentru a atinge un scop sau un obiectiv.
“Cortexul prefrontal, o parte a creierului responsabilă de funcțiile executive, se dezvoltă lent și se maturizează încă în timpul sarcinii și al copilăriei”, spune Anne-Claire Binter, ultimul autor al studiului și cercetător postdoctoral la ISGlobal.
Acest lucru o face vulnerabilă la expunerea la poluarea atmosferică, care a fost asociată în studiile pe animale cu inflamația, stresul oxidativ și alterarea metabolismului energetic în creier.
“La băieți, asocierea dintre expunerea la NO2 și funcția atențională poate dura mai mult timp, deoarece creierul lor se maturizează mai lent, ceea ce i-ar putea face mai vulnerabili”, explică Binter.
Legătura dintre poluarea atmosferică și capacitatea de atenție a continuat pentru băieții cu vârsta de 6-8 ani.
Sănătatea generațiilor viitoare e dată de poluarea din cauza traficului
Sunt necesare măsuri preventive, spun cercetătorii în domeniul poluării
“Acest studiu sugerează că perioada copilăriei timpurii, până la vârsta de 2 ani, pare a fi o perioadă relevantă pentru implementarea măsurilor preventive. Chiar și un efect mic la nivel individual de la niveluri relativ scăzute de expunere, ca în acest studiu, poate avea consecințe mari la nivelul populației. Prin urmare, expunerea la poluarea atmosferică cauzată de trafic este un factor determinant pentru sănătatea generațiilor viitoare.”, spune Binter, citat de Euronews.
Acest lucru se adaugă la lunga listă de motive pentru decarbonizarea sistemelor noastre de transport.
Câți oameni omoară poluarea
Peste 1.200 de copii și adolescenți sunt uciși de poluarea aerului în Europa în fiecare an, potrivit estimărilor Agenției Europene de Mediu (AEM).
Deși acest număr este mic în comparație cu numărul total de decese cauzate de poluarea atmosferică, pe care experții îl estimează la 311.000 de decese în 2020, impactul decesului sau al bolilor cronice la începutul vieții este considerat mai mare.
Organizația Mondială a Sănătății (OMS) a anunțat că poluarea aerului este cel mai mare risc legat de mediu pentru sănătatea umană, în Europa. În Uniunea Europeană, poluarea aerului cauzează în medie mai mult de 1.000 de decese premature pe zi, adică de peste zece ori mai mult decât numărul de decese cauzate de accidente rutiere.
