Aproape trei sferturi dintre directorii de școli rămași fără funcții în această toamnă, urmare a reorganizării impuse de premierul Ilie Bolojan și de ministrul Educației, Daniel David, în sistemul de învățământ preuniversitar, erau numiți prin concurs. Acest lucru se traduce prin politizarea școlilor. Mai exact, o creștere procentuală a numărului de directori numiți politic. Aproape 400 de directori de școli care au câștigat concursuri au rămas fără post.
Datele obținute de Oficiul de stiri de la Ministerul Educației și Cercetării (MEC), arată că reorganizarea unităților de învățământ preuniversitar de stat – mai exact, comasările de unități – realizată înainte de începerea anului școlar în curs, ca măsură de criză, pentru reducerea cheltuielilor cu personalul, de către Guvernul Ilie Bolojan, a avut ca efect o creștere alarmantă în politizarea școlilor.
Politizarea în școli: Date de la Ministerul Educației privind directorii rămași fără funcție după comasări
Așa cum arată datele transmise de Ministerul Educației și Cercetării (MEC), peste 73% dintre directori care au fost eliberați din funcții, după comasarea școlilor, aveau postul ocupat prin concurs.
Politizarea în școli se reflectă în răspunsul MEC, la solicitarea Oficiul de stiri. Solicitarea face referire la cele 507 unități de învățământ preuniversitar de stat care și-au pierdut personalitatea juridică, devenind structuri arondate, după cum a anunțat ministerul de resort, după reorganizarea de la sfârșitul acestei veri. Concret, datele oficiale transmise de MEC arată:
Număr directori unități de învățământ numiți prin concurs anterior reorganizării (până la data de 31 august 2025): 372.
Număr directori adjuncți unități de învățământ numiți prin concurs anterior reorganizării (până la data de 31 august 2025): 25.
Mai mulți directori de școli numiți politic, după reorganizare
Concret, în urma reorganizării școlilor, impusă de premierul Ilie Bolojan și de ministrul Educației și Cercetării, Daniel David, procentual, a cescut numărul directorilor și directorilor adjuncți numiți politic.
Aceasta, în condițiile în care ultimul concurs pentru ocuparea funcțiilor de directori și directori adjuncți ai unităților de învățământ preuniversitar de stat a fost organizat în ultimul mandat de ministru al Educației deținut de Sorin Cîmpeanu.
Ministerul Educației nici nu a luat măcar în calcul stabilirea unui calendar pentru o nouă sesiune de concurs pentru ocupația funcțiilor de conducere din unitățile de învățământ preuniversitar de stat, în condițiile în care cele mai multe mandate ale directorilor și directorilor adjuncți, care ocupă în prezent posturile prin concurs, se apropie de final.
În acest moment, în sistemul de învățământ preuniversitar de stat, sunt în total 5.804 de directori, dintre care, 4.169, numiți prin concurs, și 2.655 de directori adjuncți, dintre care 1.491, numiți prin concurs.
Politizarea școlilor a crescut după reorganizarea unităților de învățământ, impusă de Bolojan și David. O dovedește răspunsul ambiguu al MEC
Legat de acest subiect, care arată politizarea școlilor, Ministerul Educației și Cercetării (MEC) a transmis, pe 14 august 2025:
„În urma colaborării între autoritățile locale (primării) și inspectoratele școlare județene, Ministerul Educației și Cercetării a primit propunerile de reorganizare a rețelei școlare naționale, pornind de la analiza inițială, potrivit căreia circa 850 de unități de învățământ cu personalitate juridică nu îndeplineau pragul minim de elevi/preșcolari prevăzut în Legea 141/2025.
Urmare a procesului de reorganizare, 507 unități școlare cu personalitate juridică (aprox. 8,1% din numărul total de unități cu personalitate juridică existente) devin structuri școlare arondate altor unități.
În procesul de reorganizare a celor 850 de unități școlare, unele s-au reorganizat prin fuziune între ele, iar altele s-au reorganizat cu unități școlare care îndeplineau deja pragul minim de elevi/preșcolari prevăzut în Legea 141/2025.
Această schimbare de statut juridic nu presupune închiderea fizică a unităților de învățământ, nu obligă la relocarea activităților educaționale și nu implică renunțarea la posturile existente, cu excepția celui de director din unitatea fără personalitate juridică.
În acest proces generat de aplicarea programului de guvernare și a măsurilor fiscal-bugetare, ministerul a lăsat posibilitatea ca fiecare unitate administrativ – teritorială (UAT) să poată avea cel puțin o unitate de învățământ cu personalitate juridică. Dincolo de urgența generată de criza fiscal-bugetară, prin acest demers se reduce din fragmentarea rețelei școlare, generându-se astfel și un efect subsecvent pozitiv, dar și premisele unui proces mai eficient în stabilirea normelor didactice.
Având ca punct de pornire această experiență impusă de criza fiscal-bugetară, se va face o analiză a modului de funcționare implicat de această redimensionare a rețelei, iar acolo unde va fi nevoie de eficientizări, acestea se vor face prin coordonarea autorităților locale cu inspectoratele școlare, pentru anii școlari viitori.”.
