Ultimele luni au fost grele pentru Franța și relația sa cu fostele colonii din Africa, deoarece influența sa asupra continentului se confruntă cu cea mai mare provocare din ultimele decenii.
În timp ce Parisul concepea o nouă strategie militară care să-și reducă drastic prezența permanentă a trupelor în Africa, doi dintre cei mai apropiați aliați ai săi au dat o dublă lovitură.
Guvernul Ciadului, considerat cel mai stabil și loial partener al Franței în Africa, a anunțat de Ziua Independenței că pune capăt cooperării în domeniul apărării pentru a-și redefini suveranitatea.
Într-un interviu publicat câteva ore mai târziu de Le Monde, noul președinte al Senegalului a spus că este “evident” că în curând soldații francezi nu vor mai fi pe pământ senegalez.
“Doar pentru că francezii sunt aici din perioada sclaviei nu înseamnă că este imposibil să faci altfel”, a spus președintele Bassirou Diomaye Faye.
Anunțurile au venit în timp ce Franța făcea eforturi pentru a revigora influența în scădere pe continent. Ministrul de externe Jean-Noël Barrot finaliza o vizită în Ciad și Etiopia, iar președintele Emmanuel Macron a recunoscut pentru prima dată uciderea a 400 de soldați vest-africani de către armata franceză în 1944.
“Decizia Ciadului marchează ultimul cui în sicriul dominației militare post-coloniale a Franței în întreaga regiune Sahel”, a declarat Mucahid Durmaz, analist senior la firma de consultanță Verisk Maplecroft, referindu-se la regiunea aridă de la sud de Sahara.
Deciziile Senegalului și Ciadului “fac parte din transformarea structurală mai amplă a angajamentului regiunii cu Franța, în care influența politică și militară a Parisului continuă să scadă”, a adăugat Durmaz.
Acestea urmează înlăturării forțelor franceze în ultimii ani de către guvernele conduse de armată din Niger, Mali și Burkina Faso, unde sentimentele locale s-au înrăutățit după ani în care forțele franceze au luptat alături de cele locale în fața insurgențelor extremiste islamice încăpățânate.
