1 iulie reprezintă startul campaniei anuale Plastic Free July, o inițiativă globală care își propune să reducă semnificativ utilizarea plasticului de unică folosință. De 13 ani, oameni din peste 190 de țări se unesc într-un efort global pentru 31 de zile.
Milioane de oameni din întreaga lume se angajează să reducă utilizarea plasticului pentru a proteja planeta în luna iulie. 1 iulie este startul campaniei anuale Plastic Free July, o inițiativă globală care își propune să reducă semnificativ utilizarea plasticului de unică folosință și să promoveze alternative durabile. De 13 ani, oameni din peste 190 de țări se unesc într-un efort global pentru 31 de zile de a înlocui paharele de unică folosință, sticlele de plastic și foliile de plastic alimentare.
În 2024, campania Plastic Free July este comunicată de Green PR Global în România pentru că este necesar ca acțiunile globale să fie prezente și în țara noastră, să se schimbe obiceiurile populației și să se genereze acțiuni de impact pentru planetă. În 2023, s-au alăturat peste 89 de milioane de participanți în cadrul campaniei globale Plastic Free July, care au evitat o cantitate masivă de 240 de milioane de kilograme de deșeuri din plastic.
Potrivit Programului Națiunilor Unite pentru Mediu (UNEP), aproximativ 36% din tot plasticul produs este utilizat în ambalaje, inclusiv produse din plastic de unică folosință pentru containere de alimente și băuturi, iar aproximativ 85% din acestea ajung la gropile de gunoi.
Plastic Free July: Tratatul ONU privind plasticul se apropie de etapele finale
Pe măsură ce negocierile pentru tratatul ONU privind plasticul se apropie de etapele finale, un sondaj recent a constatat că aproape nouă din zece persoane sunt în favoarea unor reguli globale care să interzică plasticul.
În ultimii 13 ani, provocarea Plastic Free July, coordonată de Fundația Plastic Free July, a activat o mișcare socială globală de oameni dedicați schimbării. Numai în ultimii 5 ani, participanții au evitat 10 miliarde de kilograme de deșeuri menajere, mai mult decât unele dintre cele mai mari eforturi de curățare din lume combinate.
Mesajul din acest an al Plastic Free July comunicat în România este de a reasigura oamenii că nu este vorba despre a fi perfecți, ci pur și simplu să înlocuiești un articol de plastic de unică folosință pe care să-l eviți în luna iulie și să încerci o alternativă sustenabilă.
„Știm că atunci când oamenii participă pentru o lună la o acțiune, se vor crea noi obiceiuri. De la gospodării din întreaga lume la grupuri comunitare din Australia, școli din Nepal, cafenele din Noua Zeelandă, birouri corporative din Europa, consilii locale din Africa și guvernatori din SUA, milioane de oameni își reduc deșeurile de plastic.
Prin creșterea acestei comunități, lucrând împreună și sprijinindu-ne reciproc pentru a face o schimbare, știm că putem continua să ajutăm la închiderea robinetului de plastic. Pentru a lua un angajament fără plastic și pentru a găsi idei și soluții utile”, potrivit plasticfreejuly.org.
Plastic Free July: Unul din cele 7 domenii considerate esențiale de CE
Plasticul care invadează natura a fost declarat, în 2021, „stare de urgență medicală” la nivel mondial, iar ecologiștii au atras atenția că acest material poluant, o dată ajuns în natură, poate avea efecte irevesibile asupra ecosistemelor.
Rezultatele folosirii plasticului de unică folosință pot fi observate pe malul mărilor, dar și în oceane. Conform unei estimări, până în 2050 oceanele ar putea conține mai multe materiale din plastic decât pești.
Produsele din plastic reprezintă unul din cele 7 domenii considerate esențiale de Comisia Europeană pentru trecerea la o economie circulară până în 2050. Pe lângă Strategia europeană pentru materialele plastice într-o economie circulară, care dorește eliminarea treptată a microplasticelor, mai multe propuneri în privința deșeurilor din plastic, inclusiv microplasticele, sunt așteptate din partea Comisiei. Pe 27 martie 2019, plenul Parlamentului European a aprobat noi reglementări UE care abordează cele mai des întâlnite 10 obiecte din plastic de pe țărmurile europene și echipamentele de pescuit pierdute. Aceste două grupuri reprezintă împreună 70% din deșeurile marine.
Plasticul nu poluează doar coastele, ci este dăunător și pentru animalele marine care sunt prinse în bucățile mai mari și care confundă bucățile mai mici cu mâncarea. Înghițirea particulelor de plastic poate împiedica digestia alimentelor normale și ar putea atrage poluanți chimici toxici în organismele lor.
Oamenii consumă plastic prin lanțul alimentar, însă efectele asupra sănătății nu sunt cunoscute.
Deșeurile marine provoacă pierderi economice în sectoarele și comunitățile dependente de mare, dar și producătorilor. Doar aproximativ 5% din valoarea ambalajelor din plastic rămâne în economie, iar restul este risipit, lucru care arată necesitatea unei economii circulare.
Producem de 190 de ori mai mult plastic decât în 1950
Plasticul încălzește planeta de două ori mai mult decât aviația. „Suntem cu toții prea conștienți de consecințele plasticului în oceane și pe uscat. Cu toate acestea, dincolo de poluarea vizibilă a habitatelor noastre odinioară curate, plasticul are și un impact grav asupra climei. Cererea este programată să crească, de asemenea. Cu 380 de milioane de tone pe an, producem de 190 de ori mai mult plastic decât în 1950. Dacă cererea de plastic continuă să crească la ritmul actual de 4% pe an, emisiile din producția de plastic vor atinge 15% din emisiile globale până în 2050”, se arată într-un articol publicat pe platforma The Conversation.
Reciclarea a fost odată considerată soluția evidentă la cantitatea excesivă de plastic nou produs în fiecare an. Acest lucru nu mai este realist. Capacitatea globală de reciclare pur și simplu nu poate ține pasul cu preluarea, fabricarea și irosirea resurselor naturale.
Munți în creștere de deșeuri de plastic se acumulează în cele mai sărace țări, pe măsură ce națiuni bogate, cum ar fi Marea Britanie, își trimit reciclarea în străinătate. Dar unele națiuni importă mult mai multe deșeuri de plastic decât pot recicla. Râurile, mările și oceanele de la nivel global ar putea fi poluate cu 44 milioane de tone de plastic până în anul 2060 – o cantitate dublă față de nivelul din prezent, potrivit unor estimări ale Organizației pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE).
Citiți și: Plasticul ne invadează până în 2060. Cât de puțin reciclează România
