Li se mai spune specii străine, alogene, exotice sau non-native…Nu vă gândiți la oameni, este vorba despre plantele străine care au invadat România de ceva vreme, pericolul fiind, în prezent, din ce în ce mai mare pentru speciile autohtone și nu numai atât. Cum puteți afla mai multe despre ele.
Sunt frumoase și par inofensive la prima vedere, dar…Știați că troscotul japonez poate crește prin asfalt și ciment din cauza rizomilor săi extrem de rezistenți? Iar sânzienele canadiene, vândute frecvent în florării, sunt o specie invazivă? Acestea sunt doar exemple minore ale plantelor așa numite invazive, care s-au „strecurat” de ceva timp în România. Potrivit studiilor, în țara noastră au fost identificate până acum 396 de specii de plante străine invazive sau cu potențial invaziv.
Puteți afla mai multe despre ele din cadrul unei expoziții extrem de interesante, care este amenajată până pe 17 noiembrie și poate fi văzută pe aleea centrală a Grădinii Botanice „Dimitrie Brândză” din București. Astfel, publicul este invitat să cunoască și să recunoască o selecție de plante străine invazive, care afectează în special zona Munților Făgăraș, aria de proiect a Fundației Conservation Carpathia, să învețe despre impactul pe care acestea îl au asupra mediului, dar și cum pot fi combătute.
Începând din 2020, Fundația Conservation Carpathia a desfășurat intervenții ecologice de eliminare a acestor specii invazive pe o lungime de 157 de kilometri de-a lungul văilor râurilor din sud-estul Munților Făgăraș. Metodele folosite sunt prietenoase cu mediul, evitând utilizarea substanțelor chimice, iar scopul este reducerea extinderii plantelor invazive cu cel puțin 50%.
Plantele străine sunt o amenințare la adresa biodiversității
Printre cele mai problematice specii identificate de Fundația Conservation Carpathia în aria de proiect, situată în sud-estul Munților Făgăraș, se numără troscotul japonez, bunghișorul american și slăbănogul himalaian, napul porcesc, mărită-mă mamă, sânzienele de grădină (sânziene canadiene), slăbănogul cu flori mici și crinul portocaliu. „Sunt acele specii de plante care nu sunt native într-un ecosistem, adică nu sunt specifice locului, mai exact continentului, bioregiunii, insulei, dar ajung acolo accidental sau ca urmare a activității oamenilor. Li se mai spune specii străine, alogene, exotice sau non-native. Plantele străine invazive reprezintă o amenințare serioasă la adresa biodiversității, iar prevenirea răspândirii lor este crucială pentru protejarea ecosistemelor naturale”, spune dr. Oliviu Pop, biolog la fundația menționată.
Ce se poate face pentru a preveni și a controla răspândirea plantelor străine invazive. În primul rând, prevenirea introducerii speciilor străine cu potențial invaziv în grădini și natură. Plantați în grădini specii native sau specii ornamentale care nu au potențial invaziv. (albăstrele, crăițe, măceș, păducel, soc etc.). Apoi trebuie limitată extinderewa speciilor deja instalate. Și cel mai important, informați-vă despre potențialul acestor specii de plante și despre cum le puteți combate, dacă deja le aveți în grădini. Nu aruncați în natură resturile vegetale provenite din grădini.
Până la ce nivel pot „pătrunde” aceste plante
Dacă sunteți foarte comozi și nu vă duceți la interesanta expoziție, puteți afla multe și de pe https://www.carpathia.org/ro/plante-straine-invazive/.
Speciile de plante invazive sunt considerate a fi unul dintre factorii majori ai pierderii biodiversității și, prin urmare, alterează serviciile ecosistemice și condițiile socio-economice prin diferite mecanisme, după cum figurează pe National Library of Medicine.
Deși impacturile ecologice ale acestor plante sunt bine documentate, potrivit sursei există un deficit de studii privind cuantificarea lor economică, considerentele privind perspectivele biotehnologice (fitoremediere, bioenergie, fitosinteza nanoparticulelor, aplicații biomedicale, industriale etc.) și evaluările riscurilor pentru sănătatea umană.
Plantele invazive pot dăuna plantelor native și altor specii care se bazează pe ele, răspândind dăunători și boli ale plantelor și concurând pentru spațiu, lumină, nutrienți și apă. Acest lucru, la rândul său, poate dăuna altor specii care se bazează pe ele, inclusiv păsări, fluturi și alte insecte și ar putea amenința supraviețuirea speciilor rare de plante, spune și NNSS.
Cum pot afecta sănătatea plantele invazive
Unele plante invazive dăunează economiei și comunităților noastre, interferând cu agricultura și utilitățile, sau chiar îngreunează participarea la activități recreative, cum ar fi pescuitul, navigația sau vâslitul. Altele ne pot afecta chiar și sănătatea. Odată stabilite, plantele invazive sunt costisitoare de controlat, iar daunele pe care le provoacă pot fi ireversibile. Conform sursei menționate, și plantele acvatice, cele care cresc în apă, cum ar fi plantele de iaz și de acvariu, pot fi deosebit de invazive în sălbăticie, deoarece multe au o creștere extrem de rapidă și pot crește dintr-un fragment mic de plantă.
Și apropo de sănătate, spre exemplu o cantitate mică de sevă de hogweed gigant (foto principală; la noi poate fi găsită cu numele de Brânca Ursului) poate provoca vezicule urâte pe piele la expunerea la lumina soarelui. Zona afectată poate rămâne vulnerabilă câțiva ani – se mai evidențiază pe NNSS.
Potrivit BIO Web of Conferences , migrația în masă a plantelor, în special a speciilor invazive, provoacă unele schimbări în ecosisteme. Se știe că fiecare specie joacă un rol într-un lanț complex de relații între componentele părților individuale ale biocenozelor și biosfera în ansamblu. Schimbarea acestui rol (suprimarea sau reducerea populațiilor datorită impactului total al speciilor de plante invazive sau a uneia dintre ele) duce la anumite schimbări la toate nivelurile. Introducerea acestor specii în grupuri, a căror structură este deja perturbată din cauza influenței unuia sau mai multor factori, poate provoca modificări semnificative și ireversibile. Pătrunderea speciilor invazive determină o redistribuire a speciilor în grupuri. Acest proces perturbă echilibrul ecologic format istoric și duce la pierderea reprezentativității complexelor florale respective.
Este mult mai complicat de-atât. Până la sfârșitul secolului XX, impactul negativ al organismelor nenative asupra florei, faunei și chiar societății a atins proporții atât de mari, încât a atras atenția multor experți la nivel internațional. Vă dați seama ce se întâmplă acum.
Citiți și: Cel mai vechi ierbar din Europa de sud-est se află în România
