Plafonarea prețurilor la energie și la unele alimente de către Guvern a condus la o reducere, în medie, cu 11% a costurilor cu bunurile și serviciile necesare unui trai decent, pentru o familie cu doi copii, respectiv cu 1118 lei/lună, se arată într-un studiu recent publicat de fundaţia Friedrich-Ebert-Stiftung România.
Economisirea la nivelul bugetului familial s-a dovedit mai semnificativă în ceea ce privește cheltuielile cu energia decât cele cu alimentele. În lipsa plafonării prețurilor la energie, costul total al coșului minim necesar pentru un trai decent ar fi crescut cu 10,4%. Această creștere ar fi fost determinată atât de creșterea cheltuielilor cu locuința, cât și de necesitatea de a aloca mai mult pentru economii.
De asemenea, estimările indică faptul că măsurile de control al adaosurilor comerciale aplicate în sectorul alimentar au avut un impact de 0,6% asupra valorii coșului minim, conform analizelor realizate de expertul Ştefan Guga, autorul studiului.
Plafonarea prețurilor în contextul creșterii inflației
Intervențiile în stabilirea prețurilor la energie și alimente au fost implementate în contextul unei creșteri amenințătoare a prețurilor care punea în pericol nivelul de trai al populației din România. Inflația a atins cote fără precedent în ultimele două decenii, atingând 16,8% în noiembrie 2022, iar în 2023 a scăzut la 6,6%, conform datelor furnizate de Institutul Național de Statistică.
De altfel, autorii studiului publicat de fundaţia Friedrich-Ebert-Stiftung România subliniază că reacția guvernului a fost conformă cu acțiunile altor autorități naționale din Uniunea Europeană. Începând cu toamna anului 2021 și continuând în 2022, toate guvernele din UE au adoptat măsuri pentru reducerea inflației la energia (gaze naturale, electricitate, energie termică), inclusiv reduceri de taxe (inclusiv TVA), stabilirea unor limite la prețurile pentru consumatori, acordarea de ajutoare pentru grupurile vulnerabile și impozitarea profiturilor excepționale, măsuri care au devenit aproape universale în UE și sunt încă în vigoare.
În România, OUG 27/2022 a cuprins plafonarea prețurilor la consumator pentru gaze și electricitate începând cu aprilie 2022, și a fost ulterior completată și extinsă prin alte reglementări.
Intervenția asupra prețurilor la alimente
În 2023, atenția s-a îndreptat către prețurile la alimente, care crescuseră constant în ultimii doi ani și deveniseră principalul factor al inflației. Reglementarea prețurilor la alimente a fost discutată în mai multe guverne europene, cu puținele excepții care au optat pentru plafonări similare cu cele pentru energia (precum Croația și Ungaria). Unele țări au preferat limitări indirecte ale adaosurilor comerciale (Grecia, România), reduceri de TVA (Polonia, Portugalia, Spania) sau aplicarea de presiuni asupra comercianților (Franța, Suedia).
La noi în țară, OUG 67/2023 a impus limite asupra adaosurilor comerciale aplicate de procesatori, distribuitori și comercianți de alimente pentru anumite produse de bază începând cu iulie 2023, și a fost și ea extinsă și completată ulterior prin alte reglementări – OUG 89/2023 a extins lista de produse cu prețuri reglementate.
Studiul privind impactul măsurilor cu plafonarea prețurilor la energie și alimente a analizat consecințele asupra valorii coșului de consum necesar pentru un trai minim decent, conform Legii 174/2020 și a analizelor publicate de Friedrich Ebert Stiftung România. Impactul a fost evaluat pornind de la valoarea coșului de consum pentru decembrie 2023, ultima lună pentru care există date disponibile.
Chiar și cu măsurile de reglementare a prețurilor la energie și alimente, costul coșului de consum pentru un trai minim decent este acum cu aproape 40% mai mare decât acum trei ani.
Această creștere impresionantă pentru un interval atât de scurt evidențiază dificultățile din ce în ce mai mari cu care se confruntă majoritatea oamenilor în această perioadă și care persistă și în prezent.