Pericolul din bănci. Cu toate că inflaţia a coborât, în ultimele luni ale acestui an, sub pragul de 5%, BNR continuă să joace cartea unor dobânzi sensibil mai mari la credite faţă de alte ţări din Europa. Vineri, la ultima şedinţă de politică monetară din acest an, BNR a stabilit că dobânda-cheie, în cazul creditelor bancare, trebuie menținută la pragul de 6,5%. Ceea ce, raportat la condițiile de trai din România, înseamnă că românii continuă să fie îndatorați până peste cap. Singurele țări din Europa care ne „bat” la capitolul dobânzi bancare sunt Polonia şi Ungaria.
Ca o consecință imediată a faptului că BNR se încăpățânează să păstreze același cuantum al dobânzilor pe piaţa interbancară şi, implicit, al dobânzilor la credite, în pofida faptului că inflația a scăzut la jumătate, sub pragul de 5 la sută, gradul de îndatorare al românilor continuă să fie unul extrem de ridicat pentru Europa. Practic, dintre toate țările Europei, doar Polonia şi Ungaria „ne bat” la capitolul dobânzi bancare mari, care îndatorează populația. Conform unui studiu întocmit recent, persoanele fizice şi companiile din România plătesc dobânzi foarte mari la credite faţă de alte ţări din UE, deși inflaţia s-a înjumătăţit. Decizia BNR de vineri de a menţine dobânda-cheie la 6,5%, fapt ce presupune situarea dobânzilor la credite la niveluri destul de ridicate pentru o populație și așa îndatorată până peste cap. Iar acest din urmă fapt așează România pe lista țărilor cu cel mai înalt grad de îndatorare față de bănci din Uniunea Europeană.
În urma Bulgariei!
Potrivit ziarulfinanciar.ro. România, alături de alte ţări din regiunea Europei Centrale şi de Est, precum Polonia şi Ungaria, practică cele mai ridicate dobânzi atunci când vine vorba de credite bancare. Țări europene mai dezvoltate din Europa au ales să practice implementarea unei dobânzi mult mai mici decât cele care se regăsesc pe teritoriul României. Potrivit unei simulări realizate de AVBS pentru sursa citată, pe zona creditelor ipotecare, dobânda medie în România este de 4,99%, în timp ce în zona euro nivelul este la 3,59%. În Polonia, spre exemplu, dobânda medie la ipotecare se situează în jurul valorii de 7,1%. În Ungaria, dobânda nu depășește pragul de 6,79%, în timp ce, la polul opus, țări precum Germania practică o dobândă la ipotecare de doar 3,5%. Bulgaria e chiar mult mai jos, la 2,8% dobândă bancară.
Dobânzi mai mici pentru zona euro
În condiţiile arătate mai sus, românii ajung să plătească rate bancare cu 500-800 lei mai mari decât vecinii europeni, se arată în analiza făcută de cei de la ZF. Iar acest lucru pare a se întâmpla pentru că ţările din zona euro beneficiază de dobânzi mai mici, în timp ce România, Ungaria şi Polonia conduc topul dobânzilor ridicate, potrivit AVBS Broker de Credite. Dacă în privința creditelor ipotecare, România stă destul de prost comparativ cu suratele din UE, în ceea ce privește creditele de consum, doar Ungaria are un nivel al dobânzii medii peste cel al României, respectiv 10,99%, în timp ce România este cotată cu 7,9%. Trebuie menționat faptul că media zonei euro este de 7,75%, situația care plasează România după Polonia, care are 7,5%, Germania are 5% și Bulgaria, cu un procent al dobânzii de 6,25%.
Pericolul din bănci. Motivul pentru care băncile de pe piaţa locală dau credite cu dobânzi duble faţă de alte ţări
Pericolul din bănci. Dobânzile ridicate sunt influenţate, potrivit lui Valentin Anghel, CEO al AVBS Broker de Credite, de mai mulţi factori. Dincolo de inflaţie, este luat în calcul și riscul de ţară mai mare, al cărei deficit bugetar este evaluat ca fiind considerabil mai mare. „Chiar dacă inflaţia a scăzut, România continuă să se confrunte cu riscuri sistemice, cum ar fi un deficit bugetar considerabil şi un risc de ţară perceput ca fiind mai mare decât în ţările dezvoltate. În plus, rata de dobândă de referinţă a BNR rămâne la un nivel mai ridicat pentru a descuraja deprecierea monedei şi pentru a menţine stabilitatea financiară. Costul ridicat al împrumuturilor este astfel o reflecţie a condiţiilor economice interne şi a încercării de a asigura o stabilitate macroeconomică pe termen lung”, a spus Valentin Anghel pentru ZF. Soluția la îndemână, pentru ca România să fie la un nivel comparabil cu alte ţări din zona euro, ar consta, potrivit analiștilor financiari, în reducerea dobânzilor. Numai că, pentru ca acest lucru că fie posibil, ar trebui ca să fie implementată o îmbunătăţire semnificativă a situaţiei economice şi fiscale din România. „Aceasta ar presupune reducerea deficitului bugetar, creşterea ratingului de ţară prin reforme economice sustenabile şi asigurarea unui climat economic stabil şi predictibil. Reducerea riscului de ţară şi a instabilităţilor economice şi politice ar permite o scădere graduală a dobânzilor pe termen lung“, a mai punctat Valentin Anghel.
