CSM respinge modificările la pensiile magistraților. Plenul Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) a emis marți, 15 aprilie 2025, un aviz negativ asupra proiectului de lege inițiat de liderii coaliției de guvernare, aflat în dezbatere la Camera Deputaților, privind modificarea pensiilor magistraților. CSM consideră că această inițiativă legislativă este nejustificată, destabilizatoare pentru sistemul judiciar și contrară principiilor de securitate juridică și independență a justiției.
Ce prevede proiectul de lege privind pensiile magistraților propus pentru anul 2026
Potrivit proiectului legislativ, începând cu 1 ianuarie 2026, judecătorii, procurorii, judecătorii Curții Constituționale, magistrații-asistenți de la Înalta Curte de Casație și Justiție și de la CCR, precum și personalul de specialitate juridică asimilat ar urma să se poată pensiona doar dacă îndeplinesc două condiții cumulative:
- Vechime de minimum 25 de ani, efectuată exclusiv în funcții de magistrat;
- Vârstă minimă de 48 de ani.
În plus, proiectul prevede o creștere graduală a vârstei de pensionare până la 65 de ani, care ar urma să fie atinsă în anul 2045, ceea ce reprezintă o schimbare majoră față de actualul sistem.
CSM: Legea pentru pensiile magistraților este nejustificată și contrazice reforma recentă din 2023
CSM argumentează că această nouă intervenție legislativă este lipsită de orice justificare reală. Potrivit instituției, solicitarea Comisiei Europene din 25 martie 2025 nu a vizat modificarea condițiilor de pensionare stabilite deja prin Legea nr. 282/2023, aflată în vigoare de la 1 ianuarie 2024.
Această lege a adus deja o serie de reforme esențiale în sistemul de pensionare a magistraților, printre care:
- Creșterea vârstei de pensionare la 60 de ani;
- Obligația de a avea 25 de ani de vechime exclusiv în funcții de judecător, procuror, magistrat-asistent sau personal asimilat;
- Eliminarea vechimii în alte funcții juridice, permisă anterior;
- Calculul pensiei ca 80% din venitul brut din ultimele 48 de luni;
- Plafonarea pensiei la nivelul venitului net avut în activitate;
- Perioadă tranzitorie cu o vechime juridică complementară de maximum 5 ani, care scade etapizat.
Riscuri pentru sistemul judiciar: pensionări masive și blocaje în instanțe
CSM atrage atenția că o nouă modificare legislativă la doar un an de la reforma precedentă creează o instabilitate legislativă gravă, cu efecte dezastruoase asupra funcționării sistemului judiciar. Instituția subliniază faptul că resursa umană este un domeniu critic monitorizat de Comisia Europeană, mai ales după un val masiv de pensionări în perioada 2021-2023:
- Aproximativ 1.000 de judecători pensionați din totalul de 4.000 de funcții existente;
- Aproximativ 560 de procurori pensionați dintr-un total de 2.250 de posturi.
Aceste pensionări s-au produs în contextul unor instabilități legislative similare, iar o nouă modificare ar putea accentua fenomenul.
Date alarmante: Peste 75% dintre judecătorii de la ICCJ pot ieși deja la pensie
Potrivit datelor oficiale prezentate de CSM, la acest moment un număr semnificativ de magistrați pot deja să se pensioneze:
Judecători care îndeplinesc condițiile de pensionare:
- 75,45% de la Înalta Curte de Casație și Justiție;
- 23,92% de la curțile de apel;
- 11,61% de la tribunale;
- 3,3% de la judecătorii.
Procurori care îndeplinesc condițiile de pensionare:
- 17,26% de la Parchetul General, DNA și DIICOT;
- 19,81% de la parchetele de pe lângă curțile de apel;
- 11,27% de la parchetele de pe lângă tribunale;
- 3,71% de la parchetele de pe lângă judecătorii.
Proiecțiile CSM arată că până la finalul anului 2025, numărul celor eligibili pentru pensionare va crește:
- 79,23% dintre judecătorii de la ICCJ;
- 31,35% de la curțile de apel;
- 16,10% de la tribunale;
- 4,42% de la judecătorii;
- 22,20% dintre procurorii de la Parchetul General, DNA și DIICOT;
- 27,02% de la curțile de apel;
- 14,55% de la tribunale;
- 5,18% de la judecătorii.
CSM acuză proiectul de discriminare și încălcarea principiului securității juridice
Consiliul afirmă că inițiativa legislativă contravine principiilor securității juridice, previzibilității normelor și încrederii legitime. Aceasta ar conduce la coexistența a trei regimuri distincte de pensionare, aplicabile în paralel în sistemul judiciar, generând discriminări între generații de magistrați și imprevizibilitate juridică.
De asemenea, reducerea pensiei de serviciu de la 80% la 65% din media veniturilor pe ultimii patru ani este neconstituțională, întrucât:
- Încalcă principiul independenței justiției;
- Afectează securitatea financiară a magistraților;
- Contravine jurisprudenței Curții Constituționale, care a stabilit că veniturile din pensii trebuie să fie apropiate de cele avute în activitate.
