Pensiile magistraților, modificate. Plenul Camerei Deputaților a adoptat miercuri, cu o largă majoritate, proiectul de lege privind reforma pensiilor de serviciu pentru magistrați, cu 259 de voturi „pentru”, un singur vot „împotrivă” și 25 de abțineri. Proiectul, inițiat de liderii coaliției de guvernare și modificat în Comisia pentru muncă și protecție socială, aduce cea mai importantă reformă din ultimele decenii în sistemul pensiilor speciale din România.
Pensiile magistraților, modificate: vârsta de pensionare, calculul pensiei și plafonarea cuantumului net
Noua lege privind pensiile magistraților introduce trei modificări esențiale:
- Eliminarea completă a eșalonării prevăzute până în 2045 pentru creșterea vârstei de pensionare;
- Pensionare obligatorie la vârsta de 65 de ani începând cu 1 ianuarie 2026;
- Nouă formulă de calcul a pensiei de serviciu, care introduce un plafon net maxim ce nu poate depăși 100% din salariul net din ultima lună de activitate.
Eliminarea eșalonării pentru pensiile magistraților până în 2045: pensionare direct la 65 de ani, din 2026
În forma sa inițială, proiectul prevedea o creștere graduală a vârstei de pensionare pentru magistrați, până în anul 2045, când s-ar fi atins pragul de 65 de ani. Însă această etapizare a fost eliminată complet de Comisia pentru muncă.
Astfel, începând cu 1 ianuarie 2026, toți magistrații vor fi obligați să se pensioneze la împlinirea vârstei de 65 de ani, indiferent de anul intrării în sistem sau de vechimea acumulată anterior.
„Începând cu 1 ianuarie 2026, toți magistrații se vor pensiona la vârsta standard de 65 de ani”, a declarat deputatul Adrian Solomon, președintele Comisiei pentru muncă, în plenul Camerei Deputaților.
Noua formulă de calcul a pensie magistraților i: 80% din media veniturilor brute pe ultimele 48 de luni
Una dintre cele mai importante modificări este redefinirea modului în care se calculează pensia de serviciu pentru magistrați.
Conform noului articol introdus în lege:
Pensionarea va avea loc doar la vârsta de 65 de ani, cu condiția existenței unei vechimi minime de 25 de ani, exclusiv în funcții juridice prevăzute de lege;
Pensia de serviciu va reprezenta 80% din media indemnizațiilor brute lunare și a sporurilor din ultimele 48 de luni de activitate;
Cuantumul net al pensiei nu poate depăși 100% din venitul net corespunzător ultimei indemnizații brute lunare.
Această prevedere introduce pentru prima dată un plafon clar pentru cuantumul net al pensiei de serviciu, menită să elimine situațiile în care pensia depășea venitul salarial obținut în activitate.
Amendamentul a fost susținut și de Uniunea Salvați România (USR), fiind integrat în varianta finală a legii.
Cine sunt vizați de noua lege privind pensiile magistraților?
Noile reglementări se aplică următoarelor categorii de personal:
- Judecători din toate instanțele;
- Procurori din toate structurile Ministerului Public;
- Judecători ai Curții Constituționale;
- Magistrați-asistenți de la Înalta Curte de Casație și Justiție și de la Curtea Constituțională;
- Personal de specialitate juridică cu minimum 25 de ani de vechime, realizată exclusiv în funcțiile prevăzute de lege.
Este important de menționat că aceste reguli nu afectează alte categorii de beneficiari ai pensiilor speciale, cum ar fi personalul militar sau din serviciile de informații, pentru care există proiecte separate.
Legea pensiilor magistraților merge la Senat: posibile amendamente în dezbaterea finală
După adoptarea în Camera Deputaților, legea va fi transmisă Senatului, care are calitatea de for decizional. Senatorii ar putea propune eventuale modificări, mai ales în privința implementării treptate a vârstei de pensionare, după cum a sugerat și Adrian Solomon.
„Există și dezbaterea decizională în Senat, acolo unde colegii noștri mai înțelepți ca noi vor reuși să rezolve problema și să facă o eșalonare potrivită.” spune el.
Dacă legea este adoptată în forma actuală și promulgată de președinte, intrarea în vigoare este programată pentru 1 ianuarie 2026.
Reacții și impact: un pas spre echitate sau un risc pentru sistemul judiciar?
Reforma pensiilor magistraților a generat reacții mixte în mediul juridic. Pe de o parte, există presiuni din partea instituțiilor europene, dar și din societatea civilă, pentru reducerea inechităților și a costurilor bugetare generate de pensiile speciale. Pe de altă parte, asociațiile de magistrați avertizează că o reformă bruscă ar putea duce la valuri masive de pensionări anticipate, afectând grav funcționarea sistemului judiciar.
Principalele riscuri anticipate:
- Creșterea numărului de cereri de pensionare până în 2026, pentru a evita aplicarea noilor reguli mai restrictive;
- Lipsa unui plan clar de înlocuire a personalului din instanțe și parchete;
- Eventuale contestații de neconstituționalitate, având în vedere că proiectul vizează inclusiv personal aflat deja în funcție.
Context: de ce a fost nevoie de această reformă?
Sistemul pensiilor speciale din România este adesea criticat pentru lipsa de echitate și sustenabilitate financiară. În cazul magistraților, pensiile de serviciu au ajuns în unele cazuri să depășească veniturile salariale obținute în timpul activității, ceea ce a generat controverse majore.
Prin această lege, guvernul încearcă:
- Să armonizeze sistemul de pensii speciale cu principiile generale de contributivitate și echitate;
- Să răspundă solicitărilor venite din partea Comisiei Europene și a Băncii Mondiale, care au cerut reforme concrete în domeniul pensiilor;
- Să limiteze impactul bugetar al pensiilor de serviciu asupra sistemului public.
Actuala legislație trebuie modificată urgent, pentru toți cavalerii dreptății și echității. La declararea stării de asediu/mobilizare/război îndeplinirea serviciului militar este obligatorie doar pentru:
-militarii activi.
-pensionarii militari bărbati și femei, fără consimțământ, fără indemnizație lunară, fiind rezerviști operaționali (beneficiari de pensii ocupaționale/de serviciu ).
-rezerviștii voluntari, cu consimțământ, cu indemnizație lunară.
-barbații cu vârste cuprinse între 20 si 35 de ani și persoanele care au îndeplinit serviciul militar.
Așadar, în prezent, există PRIVILEGII SPECIALE pentru bărbații civili peste 35 de ani, pentru femeile civile de toate vârstele, fără stagiu militar, de a nu avea obligatii militare pentru apărarea propriei țări!
Prin urmare, trebuie modificat Art.3 din Legea nr. 446/2006 privind pregătirea populaţiei pentru apărare, să aibă următorul conținut:,, La declararea stării de mobilizare/asediu/război, îndeplinirea serviciului militar în calitate de militar în termen ori rezervist concentrat/mobilizat devine obligatorie pentru bărbații și femeile cu vârste cuprinse între 20 și 63 de ani, care îndeplinesc criteriile pentru a îndeplini serviciul militar. ”
Sclavia și munca forțată, pentru toți, au fost abolite în societatea democratică!