Curtea Constituţională va dezbate, pe 7 februarie 2024, sesizarea parlamentarilor USR şi Forţa Dreptei pe legea inițiată de Ciucă-Ciolacu, care prevede „blândețe” pentru marii evazionişti şi îi scapă total de răspundere penală, dacă achită prejudiciul sub un milion de euro. Consiliul Superior al Magistraturii(CSM), prin Biroul de Presă, nu a putut oferi un punct de vedere cu privire la instituirea pragului de un milion de euro pentru nepedepsirea evaziunii fiscale.
Acest proiect de lege, care modifică în mod evident răspunderea penală pentru evaziune fiscală, a fost adoptat de Camera Deputaților, for decizional, pe 19 decembrie 2023, cu 182 de voturi, împotrivă au votat 80 de parlamentari și s-au înregistrat două abtineri. Potrivit site-ului oficial al Camerei Deputaților, 11 parlamentari nu și-au exprimat votul pentru această lege.
Ciolacu: „Nu scapă nimeni de pușcărie”. Ministrul Finanțelor : „Este o lege foarte bună”
Deși nu au consultat opinia profesioniștilor în Drept, respectiv a procurorilor și a judecătorilor, înainte de a institui „pragul” de un milion de euro pentru nepedepsirea evaziunii fiscale, premierul Ciolacu și ministrul Finanțelor, Marcel Boloș, consideră că „legea este foarte bună”.
„Este vorba despre prima faptă, dacă se plătesc acele procente suplimentare. Se iartă pedeapsa, însă se consemnează că a doua faptă va fi pedepsită aspru. Crește cuantumul pedepselor, între 3 și 10 ani. Devin pedepsele extrem de dure, așa cum și UE procedează cu gestionarea propriilor impozite și taxe. Legea este foarte bună pentru țara noastă, sper ca prin examenul de control al Curții Constituționale să poată intra în vigoare. Nimeni nu vrea să ierte evazioniștii, e vorda doar de prima faptă”, a explicat Boloș, recent, în cadrul unei conferințe de presă.
CSM nu a discutat oficial despre introducerea pragului de un milion de euro pentru evaziunea fiscală
Pe de altă parte, premierul Marcel Ciolacu susține că „nimeni nu scapă de închisoare”, iar dacă procurorii(n.r. cel mai probabil Secția de procurori din cadrul CSM, șefii parchetelor) „vor solicita o modificare a pragului de un milion de euro, se va modifica în sensul indicat de ei”. Până la acest moment, la CSM nu s-a discutat în mod oficial despre acest proiect de lege, astfel încât nu pot fi emise puncte de vedere în acest sens, reiese dintr-un răspuns transmis de Biroul de Presă al acestei instituții, la cererea oficiuldeștiri.ro.
Procurorul șef al Parchetului European: „În România, lupta cu evaziunea fiscală nu pare o prioritate”. Avocat: Legea nu e pentru tanti Maria care vinde pătrunjel. Se dă liber la furat”
Prima reacție critică din partea profesioniștilor în Drept a venit, în schimb, din partea șefei Parchetului European, Laura Codruța Kovesi.
„De obicei, în dreptul penal, aplicăm cauze de nepedepsire în circumstanțe care sunt apreciate ca fiind putin dăunătoare societății. Este greu de inteles cum frauda fiscală de o asemenea amploare poate fi considerată suficient de inofensivă pentru a nu fi pedepsită de legea penală. În România, din păcate, nivelul de detectare al fraudei cu TVA este foarte scăzut, iar lupta cu acest fenomen nu pare o prioritate. Dacă ne uitam în ultimul raport al Comisiei Europene, cel mai mare deficit de încasare a TVA-ului este în România – 32% – aproape dublu față de celelalte state membre”, s-a exprimat procurorul șef al Parchetului European, potrivit G4media.
Consultată de oficiuldeștiri.ro, avocat Cristina-Elena Toma, specializată în dreptul penal, susține că această modificare legislativă „răstoarnă” rolul pedepselor penale.
„Nu am date cu privire la cât coletează statul din evaziunea fiscală, însă, opinia mea cu privire la această modificare este că se dă liber la furat. Proiectul de lege nu avantajează pe „tanti Maria” care a vândut pătrunjel fără bon fiscal, ci pe marii evazioniști. Ce soluție oferă statul atunci când averile nu pot fi urmărite, când procedura de recuperare a prejudiciului nu poate fi îndeplinită, pentru că mulți își depun bani în țări supranumite „paradisuri fiscale”, precum: Cipru, Malta,Andorra, Insulele Virgine Britanice, Seychelles, Insulele Cayman, Luxemburg. Aceste măsuri, de instituire a unui prag valoric pentru a înlătura răspunderea penală în cazul unei infracțiuni, se pot lua abia când instituțiile statului, în special cele de colectare a veniturilor funcționează brici și sunt parteneriate juridice internaționale solide pentru urmărirea banilor proveniți din evaziune fiscală. Or, în calitate de avocat român, nu am văzut aceste mecanisme în sistemul nostru”, a explicat sursa citată.
Cum ar urma să scape evazioniștii de închisoare
- În termen de 30 de zile de la finalizarea controlului făcut de organele fiscale, prejudiciul (sub 1 milion de euro) majorat cu 15%, plus dobânzile și penalitățile, este achitat. Nu vor mai fi sesizați nici procurorii.
- În cursul urmăririi penale, prejudiciul de până la 1 milion euro, majorat cu 25% ( plus dobânzile și penalitățile) este achitat efectiv și integral.
- În procedura de Cameră preliminară sau până la pronunțarea sentinței definitive, prejudiciul majorat cu 50% (plus dobânzile și penalitățile) este plătit integral.
- În cursul judecăţii în apel și până la pronunţarea unei hotărâri judecătoreşti definitive, prejudiciu majorat cu 100% (plus dobânzile și penalitățile) este plătit integral.
Cum se reduce pedeapsa
- Până la primul termen de judecată, prejudiciul de până la 1 milion de euro este achitat efectiv și integral, pedeapsa se reduce la jumătate.
- Între primul termen de judecată și până la pronunțarea sentinței definitive, prejudiciul este achitat integral și efectiv, pedeapsa se reduce cu o treime.
Legea în vigoare prevede pedeapsa cu amendă în cazul în care prejudiciul nu depășește suma de 100.000 de euro.
Statistici europene. România, „în topul” evaziunii fiscale, cu un deficit bugetar de peste 50 de miliarde de lei
Potrivit celui mai recent raport afișat de ANAF, în 2022 inspectorii acestei instituții au formulat 238 de sesizări penale, cu o valoare totală de 457,2 milioane de lei (92 milioane euro).Direcția Generală Antifraudă a trimis procurorilor 194 de sesizări penale, cu o valoare totală a prejudiciilor de 575,5 milioane de lei.
Principalele domenii în care s-a făcut evaziune fiscală ale anului 2023 au fost comerțul cu produse nealimentare, vânzarea de maşini şi construcţii.
România se clasează pe locul al treilea la nivel de Uniune Europeană la capitolul „economie subterană” Cele mai mari deficite de TVA sunt în Bulgaria şi Croaţia, iar cele mai mici sunt în Austria şi Olanda, potrivit datelor oficiale ale Comisiei Europene. În luna noiembrie 2023, deficitul bugetar al României era de e 56,46 miliarde lei, respectiv 3,55% din PIB, conform Ministerului Finanțelor.
Citește și: Ciolacu: România are cea mai mare evaziune fiscală din UE
