Economiile nu reprezintă o prioritate pentru angajații români, potrivit unui studiu. Iar banii românilor se duc pe diverse lucruri, concluzia fiind aceea că românii nu pun accent pe educația financiară.
Studiul, publicat de Centrul de Formare APSAP, relevă faptul că patru din zece români cheltuie până la 90% la sută din venitul lunar, două treimi din respondenți nu au investit niciodată în vreun instrument financiar, iar nici persoanele cu venituri ridicate, de peste 10.000 de lei pe lună, nu pun bani deoparte.
Conform cercetării, 60% dintre angajaţii români afirmă că sunt moderat mulţumiţi de modul în care îşi administrează cheltuielile, iar 42% declară că aleg mai des să cheltuiască pe nevoi decât pe dorinţe atunci când trebuie să aleagă.
“Studiul nostru arată că doar 8% din angajaţii cu venituri de peste 10.000 lei lunar consideră economisirea foarte importantă. Practic, indiferent dacă provin din mediul urban sau rural, cei mai mulţi angajaţi cu venituri ridicate nu consideră economisirea o prioritate. Această tendinţă poate sugera un nivel de confort financiar crescut, care îi face mai puţin preocupaţi de gestionarea prudentă a banilor pe termen lung.
În acelaşi timp, poate fi şi rezultatul unui consum orientat către îmbunătăţirea calităţii vieţii, fără o planificare financiară riguroasă. Totuşi, educaţia financiară este esenţială, inclusiv pentru angajaţii cu venituri ridicate, care, în absenţa unor obiceiuri de economisire şi planificare, pot subestima importanţa gestionării prudente a banilor. Confortul financiar de moment nu poate substitui siguranţa pe termen lung”, spune Bogdan-Costin Fârşirotu, preşedintele Centrului de Formare APSAP şi fondatorul platformei www.cursuri-functionari.ro, potrivit unui post de televiziune.
Cum stau românii cu investițiile
Atunci când nu au bani, 74% dintre respondenţi spun că renunţă la unele cheltuieli, aproape 22% folosesc economiile sau un card de credit, iar 4% împrumută bani, notează studiul de specialitate.
În ceea ce priveşte investiţiile, aproape două treimi (63%) dintre respondenţi menţionează că nu au investit niciodată în vreun instrument financiar, cum ar fi investiţii pe piaţa de capital, fonduri mutuale, criptomonede sau imobiliare.
Potrivit sursei citate, peste 36% dintre cei chestionaţi îşi monitorizează cheltuielile săptămânal, timp în care 13% nu le monitorizează deloc. De asemenea, peste 71% dintre bărbaţi au declarat că îşi urmăresc cheltuielile zilnic sau săptămânal, comparativ cu 57% dintre femei.
Pe tipuri de cheltuieli, bărbaţii cheltuiesc cel mai mult pe divertisment şi îmbrăcăminte, iar femeile plătesc sume mai mari atunci când vine vorba de educaţie, sănătate şi animale. În plus, femeile sunt mai predispuse să fie atrase de promoţii şi oferte (11% dintre acestea au indicat acest lucru), comparativ cu doar 5,5% dintre bărbaţi.
La capitolul prioritizare a cheltuielilor, aceasta diferă în funcţie de vârstă. Astfel, pentru persoanele de peste 60 de ani, sănătatea reprezintă principala preocupare financiară, evidenţiind un impact semnificativ atât emoţional, cât şi economic.
Pe ce se duc banii persoanelor în vârstă
Concluziile studiului relevă faptul că 83% dintre aceste persoane sunt nevoite să aloce sume considerabile pentru îngrijirea sănătăţii, incluzând tratamente medicale, controale periodice şi transport în scop medical.
În acelaşi timp, peste jumătate (52%) dintre tinerii cu vârste între 18 şi 25 de ani acordă prioritate cheltuielilor pentru divertisment şi activităţi recreative. Comparativ, tinerii alocă semnificativ mai puţine resurse financiare pentru sănătate, doar 38% dintre cei cu vârste între 18 şi 25 de ani declarând interes pentru acest tip de cheltuieli.
Studiul privind gestionarea resurselor financiare de către salariaţii din România a fost realizat pe un eşantion de 1.529 de angajaţi din mediul urban şi mediul rural şi dezvăluie modul în care românii îşi administrează resursele financiare, obiceiurile oamenilor legate de economisire, investiţii, datoriile personale şi priorităţile financiare, oferind o imagine detaliată asupra comportamentului financiar al acestora.
Citiți și: Când intră banii pe cardurile pentru alimente ale românilor
