Minorii și timpul lor petrecut pe Internet reprezintă o problemă. Cercetarea sociologică realizată de organizaţia Salvaţi Copiii din România a relevat date îngrijorătoare cu privire la cât timp stau minorii online. Mai ales că părinții știu că în online se pot petrece diverse lucruri…Sau nu știu?
Mulţi părinţi nu ştiu ce fac şi cât timp petrec minorii pe internet. Această observaţie empirică, presupusă de majoritatea adulţilor, a primit, recent, şi o confirmare clară printr-o cercetare sociologică realizată de organizaţia Salvaţi Copiii din România.
Axat pe percepţia celor mari privind utilizarea internetului de către cei mici, studiul a fost comparat cu cel similar realizat acum un an din perspectiva copiilor. Iar concluzia comparaţiei este sintetizată astfel: „din nefericire, copiii și părinți, ne aflăm în două lumi diferite în privința percepției atât a riscului, cât și a timpului petrecut online”, potrivit sociologului Ciprian Grădinaru, citat de Radio România Internațional. „Vedem că 3 din 10 părinți ne spun că fiul sau fiica petrec cam o oră pe zi online. Asta e de mirare pentru că, de fapt, copiii spun că doar un procent marginal – 2% sau 3% – petrec sub o oră pe zi.
Observăm o primă diferență, căci foarte mulți copii, aproape trei din zece, spun că petrec mai mult de patru ore pe internet pentru activități extrașcolare. Nu i-am întrebat despre sarcinile școlare pentru că suntem în context post-pandemic în care, cel mai probabil, comportamentele de învățare au rămas ancorate în zona online”, mai adaugă sociologul.
Ce cred părinții că fac minorii pe Internet
Tot de la Ciprian Grădinaru aflăm că „principalele lucruri pe care părinții spun că ai lor copii le fac online sunt jocurile și vizionarea de conținut video cu tot ce implică aceasta. O să insist doar asupra unei singure teme – rețelele sociale, unde 30% aproape dintre părinți spun că fiul sau fiica are un profil. Dacă ne uităm la părinții care au copii cu vârsta peste 10 ani, acest procent crește spre 40%. Dar, dacă aducem în discuțiile în discuție opiniile copiilor din studiul din februarie 2023, vedem că 90% dintre copii spun că aveau un profil pe o rețea socială”.
Diferențele dintre ce cred părinții că știu și ce spun copiii că fac în realitate online devin dramatice în contextului hărțuirii pe internet sau al altor incidente. În privința incidentelor online o să fac referire doar la două elemente: 9% dintre părinți spun că, în ultima perioadă, fiul sau fiica a avut parte de un astfel de incident. „Sunt două lucruri care merită analizate puțin aici.
Acum aproape 11 ani, în 2013, în cazul unui alt eșantion de părinți, procentul era eminamente identic: 9%. Din 2013 până acum, rețelele sociale au explodat. Au apărut multe rețele noi, multe cu grad mare de risc. Aparatele de pe care copiii intră pe internet la fel s-au înmulțit, cantitatea de timp petrecut online a crescut. Știm noi că în ultimii 10 ani vârsta la care intră copiii pe net a scăzut cu vreo 4 ani. Totuși, numărul de incidente și necunoașterea acestora rămân constante”, mai este de părere sociologul.
„Este un subiect de cercetare pentru că, în cazul eșantioanelor copii, aproape 40% dintre ei spun că au avut un astfel de incident, dar numai 20% dintre ei spun că au și vorbit mai departe cu cineva. Acel cineva poate să fie prietenul, nu neapărat părintele. Astfel încât estimăm noi că unul din patru incidente pe internet rămân necomunicate către oricine altcineva, nu numai către părinți”.
Problema principală. Comportamentul pe Internet
De altfel problema principala rămâne lipsa de comunicare dintre generații care-i face pe părinți să ignore preocupările copiilor, iar pe copiii să se ascundă de adulți. Totuși, există tentative de cunoaștere din partea celor mari, după cum aflăm tot de la sociologul Ciprian Grădinaru.
„Acum 10 ani, în 2013, părinții aveau o monitorizare participativă mult mai importantă a comportamentului online al copilului. Procente mult mai mari de părinții spuneau că fac activități împreună pe internet cu copilul. De pildă, se jucau împreună. Acești indicatori au scăzut cu minim 10% – 20% în ultimii 10 ani. În schimb, ca un lucru bun, a crescut utilizarea programelor de control parental. Probabil au și apărut mai multe. Dacă acum 10 ani doi din zece părinți spuneau că au astfel de programe instalate pe device-urile copiilor, astăzi procentul s-a dublat. Acum rămâne întrebarea cât de eficiente sunt și ce fac ceilalți care nu folosesc aceste aplicații”, conchide sociologul.
Lipsa dialogului și a cunoașterii reciproce creează situații dramatice pentru copiii care sunt hărțuiți online, unii dintre ei ajungând chiar în cabinetele de psihoterapie.
În concluzie, pe lângă monitorizarea mai strictă a activității online și limitarea timpului petrecut în fața ecranelor, alt mod de a evita pericolele internetului este comunicarea personală dintre copiii și părinți, conchid experții organizației Salvați Copiii.
Conduita poate fi sancţionată
În ultimii ani, numărul copiilor din România care au cont pe cel puţin o reţea de socializare a crescut de la 25% la 90%. Cei mai mulţi dintre ei folosesc Facebook, Twitter, Instagram sau Snapchat. Scopul principal este comunicarea cu ceilalţi prieteni sau colegi, dar sunt şi minori care şi-au făcut cont pe reţelele sociale pentru a-şi urmări vedetele preferate. Potrivit unui studiu recent, copiii pot vedea astfel mii de comentarii instigatoare la ură făcute de alţi utilizatori.
Gabriela Alexandrescu, preşedinte executiv „Salvaţi Copiii” spune că „spaţiul virtual e un spaţiu public şi aşa cum avem reguli în spaţiul public aşa avem şi în spaţiul online. Toate discriminările, mesajele care instigă la urmă, conduita online poate fi sancţionată. Poate fi considerată contravenţie sau infracţiune în funcţie de gravitatea ei”.
„Ceea ce ne-am dori în plus ar fi să introducem şi în curicula de pregătirea a viitoarelor cadre didactice astfel de noţiuni pentru că este esenţial, este vital. În ziua de azi, viaţa reală se transferă şi în cea virtuală. Copiii utilizează internetul de la şapte – opt ani. Internetul face parte din viaţa lor. Internetul e fix, e mobil…e peste tot şi atunci e important ca ei să aibă aceste date, informaţii atunci când intră în contact cu astfel de situaţii şi discursuri care instigă la ură”, mai adaugă Gabriela Alexandrescu.
Citiți și: Doctorul Fauci, audiat. Se investighează originea COVID-19 /VIDEO
